Acarienii





Acarienii sunt un grup de animale nevertebrate artropode, un ordin al clasei Arahnida. Acarienii au capul, toracele şi abdomenul nediferenţiate; aparatul bucal prezintă numeroase adaptări pentru înţepat, supt sau ros. Trăiesc pe sol, în apă, pe părţile aeriene ale plantelor ori pe corpul animalelor vii sau moarte.

Dupa modul de hrană, acarienii sunt fitofagi şi zoofagi. Dintre aceştia din urmă, unele specii sunt prădătoare. Mulţi acarienii pot fi paraziţi vegetali şi animali sau gazde intermediare (ex. pentru tenii).

Acarienii fitofagi pot produce gale la plante, de exemplu gen. Eriophyes are câteva sute de specii galicole care atacă părul, viţa de vie, arţarul, etc. Alţi acarieni se hrănesc în sol cu ciuperci şi resturi vegetale în stare de putrefactie, având rol în procesele de humificare, în circuitul materiei în natura.

Foarte multe specii sunt parazite la animale (ex.: Psoroptes equi - produce râia calului, Ixodes sp. - căpuşa, parazită şi la om). Ordinul cuprinde familia Demodecidae, familia Thrombididae, familia Pyrogliphidae, familia Sarcoptidae, familia Ixodidae, etc. Din familia Ixodidae (cunoscute popular sub numele de căpuşe), speciile mai importante sunt:

  • Ixodes ricinus (genul Ixodes) - căpuşa - are formă globuloasă, măsoară pâna la 4mm, are culoare brun-neagră şi seamănă cu bobul de ricin, se hrăneşte pe animale şi om. Poate transmite boli ca: febra pătată a Muntilor Stâncoşi, tifosul Sao Paolo, febra Colorado, etc.
  • Ripicephalus sanguineus (genul Ripicephalus), asemănătoare cu Ixodes ricinus, dar gazda preferată este câinele (căpuşa câinelui). Transmite febra botunoasă, ultima epidemie în România fiind în Bucureşti în 1957.
  • Dermacentor andersoni (genul Dermacentor), parazită pe bovine, cabaline, diferite mamifere şi om. Transmite tuleremia şi febra Q.

Niciun comentariu: