Proiectele de modernizare infrastructura si mijloacele de transport RATB

RATB

Principalele puncte ale proiectelor dezvoltate de RATB sunt :

  • construirea unor cai de rulare separate ;
  • introducerea unor tramvaie ecologice de mare viteza ;
  • constructia unor macazuri automate ;
  • stabilirea unui sistem de semnalizare cu prioritate pentru transportul public ;
  • imbunatatiri aduse depourilor (Colentina, Alexandria);
  • imbunatatirea sistemului de alimentare cu energie (4 noi locatii).

Modernizare mijloace de transport public urban

  • Modernizarea tramvaielor
    • realizarea unei noi generatii de vagoane moderne si performante, cu podea joasa, actionate in curent alternativ;
    • modernizarea tramvaielor tip T 4 R.
  • Realizarea retelei de troleibuze
    • realizarea unei retele de troleibuze pe magistrala Casa Presei Libere, Sos. Kiseleff, Piata Victoriei, Piata Romana, Bdul Magheru, Piata Universitatii, Piata Unirii, Bdul Cantemir, Bdul I.C. Bratianu, Bdul Tineretului, Vacaresti, Piata Sudului, Depou Berceni;
    • Completarea Piata Victoriei, Bdul Aviatorilor, Sos. Nordului;
    • Achizitia a 200 troleibuze moderne cu podea joasa ce pot fi utillizate si de persoane cu dizabilitati.
  • Reabilitarea retelei de autobuze
    • inlocuirea autobuzelor uzate si cresterea parcului circulant la cel putin 1500 autobuze, achizitia a 500 autobuze noi, in anul 2004 -2005, moderne, performante, cu motoare EURO 3, posibile optiuni pentru alimentarea cu LPG, podea joasa;
    • achizitia a 200 autobuze/an incepand cu anul 2006.
  • Beneficii si eficienta socio-economica cuantificata :
    • reabilitarea parcului de tramvaie, troleibuze si autobuze, confort sporit si performante tehnice superioare, design modern ;
    • realizarea unor vagoane de tramvai moderne performante, comparabile cu cele de pe piata europeana, cu costuri reduse cu pana la 50% fata de achizitia unui nou tip de tramvai ;
    • reducerea consumului de energie electrica de tractiune cu 30-40%, alimentare in curent alternativ - costuri scazute in exploatare ;
    • viteza comerciala sporita de la 15 km/ora la 50 km/ora;
    • atractivitate sporita pentru cetateni;
    • costuri reduse pentru intretinere si reparatii la vehicule si la infrastructura adiacenta ;
    • vehicule mai confortabile, care vor genera o utilizare crescuta si va elimina discomfortul calatorilor ;
    • facilitati pentru persoanele cu dizabilitati.

Reteaua stradala principala


Reteaua stradala principala (sistemul major de circulatie) a orasului, in lungime de 453 Km, pastreaza configuratia traditionala a sistemului radial–inelar. Sistemul radial–inelar este impus orasului Bucuresti pe considerente economice, de pastrare in cat mai mare masura a zestrei orasenesti care a cunoscut o dezvoltare istorica sub forma de unde concentrice progresive, de la vechiul centru catre periferie. Lungimea totala a arterelor din sistemul major de circulatie este de 1940 Km.

In conditiile dezvoltarii Capitalei, circulatia rutiera se schimba, viteza de circulatie creste, volumul de transport se mareste, in concordanta cu tendintele de dezvoltare materiala si sociala a locuitorilor. Se impune transformarea vechiului sistem al retelei de circulatie intr-un nou sistem eficient, prin adoptarea unor solutii eficiente atat din punct de vedere tehnic, cat si economic:

folosirea intr-un procent cat mai mare a traseelor arterelor existente;
marirea progresiva pe etape a capacitatii de circulatie a arterelor in raport de cresterea traficului, prin largiri de artere, realizarea de pasaje rutiere si pietonale;
asigurarea spatiilor pentru marirea capacitatii de circulatie a arterelor, intersectii, pasaje, etc., in etapele premergatoare de executie a obiectivelor

Pe baza analizei situatiei existente a disfunctionalitatilor si cerintelor privind reteaua rutiera, s-a elaborat planul director extins al transportului urban in municipiul Bucuresti si aria sa metropolitana pentru perioada 2001-2015 (Master Plan) prin care se propune imbunatatirea, completarea si dezvoltarea sistemului radial – inelar al retelei stradale caracteristic Bucurestiului.

MASTER PLAN-ul a fost elaborat de catre Agentia Japoneza pentru Cooperare Internationala (JICA) si finantat de Guvernul Japonez printr-un un credit nerambursabil.

  • Protejarea si revigorarea perimetrului istoric din centrul orasului astfel incat sa devina un punct de atractie comerciala si agrement
  • Stabilirea unei retele de transport public sistematizata si ierarhizata
  • Promovarea folosirii multiplelor moduri de transport cu scopul de a asigura o mobilitate ridicata si de a controla incarcarea traficului
  • Stabilirea performantei retelei rutiere prin construirea arterelor inelare, separari pe nivele in intersectiile importante si in general completarea retelei de drumuri
  • Realizarea de constructii si dotari legate de transportul de marfa ca: depozite si terminale pentru camioane de-a lungul limitelor orasului
  • Crearea unui sistem de transport si a unui tranzit orientat spre oras cu scopul revitalizarii imprejurimilor capitalei
  • Adoptarea unei politici de management al parcarilor.

Valoarea totala a costurilor de investitii pentru toate proiectele prevazute in Master Plan este de 2.137 MEURO. Proiectele prevazute in Master Plan sunt grupate pe urmatoarele directii:

Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de transport suprateran:

  • artera inelului interior
  • artere centrale de circulatie
  • artera inelara medie
  • artere de legatura intre artera centrala de circulatie si inelul interior
  • artera inelului exterior
  • artere de legatura cu autostrazile
  • imbunatatirea intersectiilor
  • stabilirea de noi trasee de transport public
  • facilitati de transfer in punctele nodale de transport public

Managementul traficului :

  • dezvoltarea sistemului de parcare
  • semnalizari trafic si sisteme inteligente de transport
  • alte proiecte :
    • introducerea unui nou sistem de taxare la transportul public de suprafata, compatibil cu cel de la metrou
    • imbunatatirea ambientului stradal
    • dezvoltarea terminalelor pentru transportul de marfuri

Evaluarea economica a proiectelor le recomanda ca prioritare pe cele cu rata interna de revenire cea mai buna:

inchiderea inelului interior de circulatie prin pasajul suprateran Basarab (IRR=30,7%); ameliorarea ambuteiajelor din intersectii si piete (IRR=24,7%); dezvoltarea sistemului de parcare in zonele centrale (IRR=13,7%); introducerea unui nou tip de tramvai (IRR=17,7%); imbunatatirea sistemului de taxare (IRR=12,7%).

Dezvoltarea durabila a Capitalei nu poate fi conceputa decat in contexul aglomeratiei urbane, in cadrul careia municipiul are un rol activ si stimulativ la nivel regional si metropolitan. Acest fapt, pe langa celelalte componente (industrie, energie, agricultura, turism) se poate realiza prin imbunatatirea in ansamblu a ofertei de transport public in Bucuresti si zona metropolitana si realizarea conditiilor care sa asigure o mai buna corelare a ofertei cu cererea specifica viitoare, coordonarea dezvoltarii si modernizarii dotarilor existente si optimizarea exploatarii printr-un sistem de transport intermodal eficient.

In vederea realizarii strategiei de dezvoltare a transportului, Primaria Municipiului Bucuresti a inceput un amplu program de reabilitare a bulevardelor si strazilor care se afla in administrarea primariei.

Reteaua de transport urban din Bucuresti are 3 caracteristici esentiale :

  • organizarea circulatiei pe sistem circular-radial, cu strazi si bulevarde care se unesc in inele si se intrepatrund in sistem radial
  • reteaua de infrastructura a utilitatilor publice este pozata, in cele mai multe cazuri, in zona carosabilului
  • distrugerea masiva a carosabilului pe marile bulevarde si strazi datorata intretinerii necorespunzatoare, neristrictionarii circulatiei autovehiculelor grele si a lucrarilor de intretinere si executarea reparatiei si infrastructurii utilitatilor fara a se readuce carosabilul in conditii corespunzatoare la starea din normative.

Din studiul acestor aspecte a rezultat un amplu program de reabilitare a infrastructurii de transport urban care cuprinde o etapizare a reabilitarii de bulevarde si strazi, in functie de problematica fiecarei artere si de resursa financiara disponibila.

Montajul financiar intocmit in vederea reabilitarii infrastructurii transportului urban a scos in evidenta insuficienta resursei interne, ceea ce a determinat contractarea de credite externe, in conditii avantajoase.

Cu un asemenea montaj financiar si tinand cont de necesitatile infrastructurii utilitatilor publice s-a putut face un program de reabilitare care a inceput in anul 2001 si care continua si in prezent.

Acest program a avut in vedere starea de degradare a infrastructurii de transport urban, starea retelelor utilitatilor publice, montajul financiar si sistemul de circulatie inelar-radial si a permis ca in aceasta perioada sa faca posibila completarea si inchiderea inelului central, partial a inelului median, penetratii, artere radiale, etc.

Pornind de la configuratia radial inelara a retelei stradale a municipiului Bucuresti in conformitate cu Master Planul JICA s-a avut in vedere:

  • modernizarea si reabilitarea penetratiilor majore
  • reabilitarea zonei centrale si istorice
  • completarea si inchiderea inelului interior de circulatie
  • completarea si inchiderea inelului median
  • completarea si inchiderea inelului exterior ( centura )
  • modernizarea bulevardelor si strazilor radiale si tangente la inelele principale

Reteaua stradala administrata de Primaria Municipiului Bucuresti

Termen finalizare: anul 2005
Proiectul consta in modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai din zona de sud-vest a orasului pe o lungime de 110 km., dupa cum urmeaza :

  • finalizat
    • Linia 41- intre Casa Presei Libere, Bd. Marasti, Bd. Averescu, Bd. Turda, Sos. Crangasi, Sos. Virtutii, Str. Drumul Taberei, Sos. Brasov, Bd. Ghencea si terminalul Ghencea – lungime 22,22 km
    • Linia 32 - intre Piata Unirii, Bdul Regina Maria, Bdul Cosbuc, Calea Rahovei, Sos. Alexandriei, terminal Alexandriei – lungime 13,05 km
  • in implementare
    • Linia 35 - bd. Preciziei, str. Valea Cascadelor, bd. Timisoara, cuprinde 3 (trei) tronsoane – lungime 16,4 km
      • tronsonul 1 (bd. Preciziei, str. Valea Cascadelor pana la intersectia cu bd. Timisoara)
      • tronsonul 2 (bd. Timisoara, intre str. Valea Cascadelor si bd. Brasov)
      • tronsonul 3 (bd. Timisoara, intre bd. Brasov si bd. V. Mile)
      • reteaua de contact aferenta liniei de tramvai 35
      • substatiile electrice de tractiune si traseele de cabluri de curent continuu aferente liniei de tramvai 35
    • Linia de tramvai 12, intre bucla CFR Progresul si Autogara Filaret, pe Sos. Giurgiului, Sos Viilor si str. Dr. Istrati – lungime 12,11 km
      • reteaua de contact aferenta liniei de tramvai 12
      • substatiile electrice de tractiune si traseele de cabluri de curent continuu aferente liniei de tramvai
    • Linia de tramvai 8, Bd. Ghencea (de la intersectia cu bucla Ghiencea), Calea 13 Septembrie pana la intersectia cu sos. Panduri – lungime 2 km
      • reteaua de contact aferenta liniei de tramvai 8
      • substatiile electrice de tractiune si traseele de cabluri de curent continuu aferente liniei de tramvai 8
    • Linia de tramvai de pe Calea Ferentarilor, Prel. Ferentarilor la intersectia cu str. Zetari – lungime 6,57 km
    • Linia de tramvai de pe Sos. Panduri (traseul vechi), de la str. Razoare, Bd. Tudor Vladimirescu, Str. Odarei, pana la intersectia cu strada Dr. C. Istrati – lungime 6,4 km
    • Linia de tramvai pe str. 11 Iunie intre Bd. Regina Maria si Parcul Carol l – lungime 1,04 km
    • Linia de tramvai pe str. Actiunii de la intersectia cu sos. Giurgiului, str. Tudor Gociu, str. Anghel Moldovan, Depoul Giurgiului – lungime 1,6 km
    • Linia de tramvai pe Sos. Giulesti, intre Sos. Orhideelor si bucla str. 16 Februarie – lungime 8,46 km
    • Lucrari de modernizare la Depoul Alexandria - lucrari de constructii cladiri, hale, automatizari si modernizare linie de tramvai - lungime 7,8 km
    • Lucrari de modernizare la Depoul Militari - lucrari de constructii cladiri, hale, automatizari si modernizare linie de tramvai - lungime 5,5 km
    • Lucrari de modernizare la Depoul Dudesti - lucrari de constructii cladiri, hale, automatizari si modernizare linie de tranvai- lungime 4,35 km
    • Lucrari de modernizare la Depoul Giurgiului - lucrari de constructii cladiri, hale, automatizari si modernizare linie de tramvai - lungime 2,5 km
    • Substatii de tractiune - lucrari de alimentare cu energie electrica la Substatia Chirigiu, Substatia Ghencea, Substatia Timisoara, Substatia Presa Libera,
    • Substatia Alexandria, Substatia Ciurel – lucrarile de montaj echipamente in statiile electrice si pozare cabluri electrice

Beneficii :

  • eliminarea disconfortului provocat de starea de degradare a liniilor de tramvai concomitent cu reducerea cheltuielilor anuale de intretinere ;
  • cresterea sigurantei si confortul calatorilor ;
  • cresterea capacitatii de transport si a vitezei de deplasare ;
  • crearea de noi locuri de munca pe durata executiei proiectului.

Modernizarea liniilor de tramvai – buget local

  • Sos. Chitila intre bd. Bucurestii Noi si bucla de intoarcere Mezes 4,4 kmcs
    • Sina CF, sina cu canal, piese de cale – 600 t 18 mld lei
    • Traverse piatra sparta, bordurI, dren, material marunt 95 mld lei
    • Retea contact 10 mld lei
    • Manopera, utilaj, transport 77 mld lei
    • TOTAL 200 mld lei
  • Cal. GiuIesti intre depoul de tramvaie si bucla 16 Februarie 0,4 kmcs
    • Sina OR 30 t 0,8 mld lei
    • Dale, piatra sparta 5‚2 mld lei
    • Manopera, utilaj, transport 4 mld lei
    • TOTAL 10 mld lei
  • Calea Dudesti intre depoul de tramvaie si sos. Mihai Bravu 0,6 kmcs
    • Sina cu canal si OR 56 t 1,5 mld lei
    • Dale, traverse, piatra sparta 7,8 mld lei
    • Manopera, utilaj, transport 5,8 mld lei
    • TOTAL 15 mld lei
  • Bd. I. Gh. Duca intre bd. AL. I. Cuza si cal. Grivitei 0,4 kmcs
    • Sina OR 30 t 0,8 mld lei
    • Dale, piatra sparta 5‚2 mld lei
    • Manopera, utilaj, transport 4 mld lei
    • TOTAL 10 mld lei
  • Soseaua Pantelimon intre sos. Iancului si str. Ritmului 0,4 kmcs
    • Sina OR 220 t 3,5 mld lei
    • Dale, piatra sparta 27‚5 mld lei
    • Manopera, utilaj, transport 21 mld lei
    • TOTAL 52 mld lei
  • Bd. Ferdinand intre sos. Mihai Bravu si sos. Pantelimon 0,4 kmcs
    • Sina OR 74 t 1,8 mld lei
    • Dale, piatra sparta 9‚2 mld lei
    • Manopera, utilaj, transport 7 mld lei
    • TOTAL 18 mld lei
  • 7. Str. Lizeanu intre sos. Stefan cel Mare si intr. Vagonului 0,6kmcs
    • Sina CF 60 t 1,5 mld lei
    • Dale, piatra sparta, sistem amortizare, material marunt 13,7 mld lei
    • Manopera, utilaj, transport 9,8 mld lei

Proiectul consta in :

instalarea unui sistem de Control si Management al Traficului Urban (CMTU), utilizand o tehnologie computerizata. CMTU este un instrument folosit pentru controlul traficului. Utilizarea eficienta a acestui instrument conduce la solutionarea problemelor de trafic, furnizarea de prioritati graduale la vehiculele publice de transport si reducere a noxelor. CMTU nu poate fi realizat intr-un singur pas pentru intreaga retea de drumuri.

Proiectul va fi implementat in centrul orasului si pe axa nord – sud. In acest moment, sunt 85 semafoare controlate in aceasta arie.

Prima faza a sistemului va include:

  • controloare moderne ale semafoarelor la aproximativ 100 locatii pe drumurile din inelul interior
  • detectoare de vehicule pentru a masura frecventa si traficul de vehicule (programele informatice vor folosi date in timp real pentru a adapta timpii semafoarelor la traficul real, in felul acesta reducand intarzierile)
  • camere de luat vederi cu circuit inchis la 3 amplasamente, pentru ca politia rutiera sa observe accidentele si incidentele in locurile unde se produc ambuteiaje in mod curent si pentru a lua masuri rapide pentru remediere
    • o facilitate de Control Central este sa se creeze un dispecerat central comun pentru Administratia Strazilor si Politie ce are ca scop monitorizarea a circa 400 de intersectii cat si coordonarea mijloacelor de transport public de calatori
    • transfer de date intre semafoare si Controlul Central, folosind linii dedicate sau inchiriate. In paralel, lucrarile vor fi executate pentru a imbunatati geometria intersectiilor, pentru a spori si capacitatea prioritatilor stradale.

Beneficiile sistemului CMTU :

  • reducerea timpului de deplasare
  • reducerea consumului de combustibili
  • reducerea numarului de opriri la stopuri prin fluidizarea traficului
  • reducerea parcului de vehicule
  • imbunatatirea eficientei energetice
  • costuri mai mici pentru operarea vehiculelor
  • reducerea noxelor.
  • instalarea sistemului de pozitionare globala (GPS) a autovehiculelor RATB are ca scop localizarea si pozitionarea fiecarui vehicul si comunicarea prin radio a informatiilor privind traficul la panoul central de control. Datele sunt folosite pentru eficientizarea transportului public si reducerea costurilor.\

Fiecare vehicul va fi dotat cu o unitate inclusa in bord care cuprinde un receptor GPS, un modul logic, un transmitator si un receptor radio capabil sa transmita date si mesaje vocale. Unitatea inclusa in bord transmite in mod automat si continuu datele de amplasare la panoul central de control, date utilizate pentru accelerarea sau reducerea vitezei de deplasare in traseu.

Sistemul RATB va avea 8 capete de linie, suficiente pentru toate autobuzele, troleibuzele si tramvaiele. Sistemul initial va fi numai pentru autobuze.

Dispecerul va fi capabil sa vorbeasca cu soferul si sa-i dea instructiuni verbale. Conectand sistemele CMTU si GPS prin legaturi corespunzatoare, dispecerii vor putea da prioritate vehiculelor publice de transport si in acelasi timp vor putea monitoriza si administra spatiul limitat al carosabilului.

Sistemul CMTU va fi proiectat sa se adapteze la dezvoltarea modelelor de trafic (datorita impactului major al noii infrastructuri).

Beneficii GPS:

  • cresterea calitatii transportului public si a sigurantei traficului
  • reducerea timpului de deplasare
  • reducerea consumului de combustibil si imbunatatirea eficientei energetice
  • reducerea numarului de personal operativ din activitatea RATB si redistribuirea in alte sectoare de activitate
  • administrarea eficienta a serviciilor de transport public
  • reducerea poluarii in Bucuresti. 

Termen de finalizare: sfarsitul anului 2005

Proiectul consta in achizitia unui sistem automat de taxare pentru mijloacele de transport in comun ale RATB, compatibil cu sistemul de taxare al Metrorex si are ca scop integrarea tarifara la nivelul municipiului Bucuresti a celor doi operatori de transport in comun: RATB si Metrorex S.A.

Pana in prezent a fost angajata consultanta si a fost elaborata documentatia tehnica pentru organizarea licitatiei in vederea achizitiei de echipamente. Documentatia se afla in procedura de avizare la BEI.

Beneficii :

  • achizitia unui sistem automat de taxare, modern si performant care necesita cheltuieli minime de exploatare si intretinere
  • integrarea sistemului de tarifare la transportul de suprafata (RATB) si cel subteran (Metrorex) prin utilizarea de catre calatori a unui singur titlu de transport
  • acoperirea unor nevoi sociale importante pentru utilizatorii transportului in comun prin reducerea cheltuielilor de deplasare
  • realizarea in cadrul programului de integrare tarifara a punctelor intermodale de transport astfel incat in zonele deficitare reteaua de suprafata sa alimenteze reteaua de subteran
  • reducerea la sub 10 % a fraudei la transportul in comun, fata de cca. 20% cat este in prezent.

Niciun comentariu: