Referat - Hong-Kong si Macao

Localizată în sud-estul Chinei pe malul Mării Chinei de Sud, provincia Guangdong este una din cele mai importante regiuni ale Chinei din punct de vedere al agriculturii şi afacerilor. Cu toate că terenul este format în principal din dealuri, fluviul Zhu trece printre acestea, oferind o deltă fertilă  pentru agricultură. Datorită climei sub-tropicale umede, regiunea poate obţine două recolte de orez în fiecare an. Trestia de zahăr, fructele şi peştele (atât oceanic cât şi din crescătorii) joacă de asemenea un rol important în economia regiunii.În regiune se exploatează fier, tungsten, molybdenum şi cărbune, şi în 1979 a fost descoperit  petrol în Peninsula Leizhou. Guangzhou, sau Canton, e capitala, cel mai mare oraş, centru industrial şi port al provinciei.

Guangdong a fost anexat Chinei în timpul dinastiilor Ch’in şi Han ,dar nu a fost prea mult colonizat până în secolul al XII-lea. Guangzhou a devenit cel mai mare port al Chinei, şi, datorită obiceiului său de a face negoţ cu străinii, o lege chineză din secolul al XVII-lea decretă ca toate schimburile să aibă loc în oraş. La mijlocul secolului al XIX-lea, Guangzhou a fost scena războiului Opiumului dintre Marea Britanie şi dinastia Qing, de aici rezultând multe schimbări. După victoria Marii Britaniii, Hong Kong a fost creat chiar lângă Guangdong, şi încă patru oraşe chineze au fost deschise negoţului, lansând  Shanghai ca cea mai importantă zonă de schimb                                    .

Deoarece Guangdong a fost cel mai important centru de schimb în mijlocul secolululi al XIX-lea, locuitorii provinciei aveau mai multe contacte cu restul lumii decât cei din alte regiuni ale Chinei. Mulţi locuitori au părăsit provincia în goana după aur din America de Nord şi Australia, formând enclave în ţările lor de adopţie.

Regiunea a avut de suferit numeroase evenimente violente - revolta Boxer-ilor, ocupaţia japoneză din 1940 şi Revoluţia Culturală.—dar provincia a  profitat de apropierea de  Hong Kong prin investiţiile străine. Firme din Hong Kong au început să se mute în Guangdong, mai ales în zonele economice speciale din Shenzhen, Zhuhai şi Shantou. Deschise pentru a atrage investiţiile străine, zonele speciale oferă mână de lucru ieftină. Aceste firme completează agricultura regiunii.

HONG KONG

Hong Kong, colonie engleză din Asia de est, pe malul Mării Chinei de Sud, mărginită de China la nord. Este formată din mai multe insule şi o porţiune continentală, şi are  o mare suprafaţă de ape teritoriale. Are suprafaţa de 1.076 km². În ciuda întinderii redusee, Hong Kong joacă un rol important în economia mondială.

Suprafaţă şi Resurse

Hong Kong poate fi împărţit în trei regiuni principale: Insula Hong Kong, cu o lungime de cca. 18 km şi cu o lăţime de până la  8 km, cu o suprafaţă de cca. 80 km2, şi insuliţele din apropiere,  Peninsula  Kowloon şi Insula Stonecutters, cu o suprafaţă de cca. 10 km2 şi Noile Teritorii, formate dintr-o parte de uscat şi Insula Lantau .  Această zonă se află în principal în delta fluviilor  Zhu Jiang, şi Sham Chun River, care formează graniţa cu China.  O mare parte din Hong Kong este deluroasă, cea mai mare înălţime fiind Tai Mo Shan(957 m) şi cal mai înalt vârf insular este vârful Lantau pe insula cu acelaşi nume(934 m). Suprafeţe importante de teren se află sub  nivelul mării. Apa potabilă este o problemă serioasă, cea mai mare parte a consumului fiind adus din China.

Climă 

Cu toate că se află în apropierea Tropicelor, Hong Kong are o climă subtropicală din cauza musonului din sud-vest, un vânt umed, cald, ecuatorial, care aduce anotimpul polios între lunile  mai şi august. Temperatura medie anuală este de 22,2° C, variind între 15° C în februarie şi 27,8° C în iulie. Precipitaţiile medii anuale sunt de cca. 2.224 mm. Taifunurile sunt frecvente în timpul verii şi pot provoca în mod excepţional mari distrugeri.

Plante şi animale

Doar 12% din Hong Kong o reprezintă pădurea, în cea mai mare parte de conifere, dar micile plante mici, tropicale şi subtropicale abundă. Mangrovele şi vegetaţia de mlaştină sunt de asemenea prezente. Întinderea mică de pământ arabil este concentrată în Noile Teritorii, lângă Deep Bay. Foarte puţine animale mari trăiesc în Hong Kong: maimuţele sunt cele mai numeroase, urmate de vulpi. Păsările, şopârlele, broaştele şi micile mamifere abundă.

Populaţie

Populaţia Hong Kong-ului este formată din cca. 97% chinezi, restul fiind format din filipinezi, englezi, indieni, portughezi şi americani.  În jur de 90% din populaţia chineză este originară din Hong Kong sau din provincia vecină Guangdong. Restul sunt din Shanghai, Taiwan, Fujian, Zhejiang şi Jiangsu. În Hong Kong se află şi mai mult de 35.000 de refugiaţi vietnamezi închişi în lagăre.

Caracteristicile  Populaţiei

Hong Kong are o populaţie de 6.706.965 persoane(1998). Suprafaţa totală fiind de 1.092 km2, rezultă o densitate de 5.500 persoane pe km2, făcând din Hong Kong una din regiunile cele mai dens populate ale planetei, fiind depăşită numai de Macao-ul vecin. Aproximativ 95% din populaţie este urbană. Speranţa de viaţă la naştere este de 75 de ani pentru bărbaţi şi 80,5 ani pentru femei, una din cele mai mari ale planetei

Oraşele Principale

Kowloon şi New Kowloon

Oraşe importante sunt Kowloon şi New Kowloon (populaţie: 2.030.683), care se întind de la  Peninsula Kowloon în Noile Teritorii. Nici unul dintre acestea nu sunt considerate oraşe autonome.

Sutele de mici magazine, pieţe, tarabe şi restaurante aliniate pe străzile înguste din Kowloon rămân deschise până noaptea târziu, oferind un mulţime de imagini, sunete şi mirosuri. Această zonă dens populată a devenit  unul din centrele comerciale, financiare, industriale şi turistice ale  Hong Kong-ului, rivalizând cu Victoria, de care este despărţit de Portul Victoria. Kowloon este înconjurat din trei părţi de Portul Victoria şi este aglomerat în Peninsula Kowloon, pe coasta de sud-est a Chinei.

Mii de oameni sunt transportaţi în fiecare zi cu feribotul peste portul Victoria pentru muncă sau cumpărături. Un tunel subteran şi un metrou fac şi ele legătura dintre Kowloon şi Insula Hong Kong. Kowloon este legat prin tren cu Guangzhou.

Marea Britanie a obţinut controlul Kowloon-ului în 1860 printr-un tratat cu China, în urma Războiului Opiumului. În 1997, Kowloon, împreună cu restul Hong Kong-ului, a revenit sub suveranitate chineză. 

Victoria

      Capitala şi centrul cultural al Hong Kong-ului este Victoria, cu o populaţie de 1.250.993(1991). Ea se află pe coasta de nord a Insulei Hong Kong.

Zgârie-norii domină peisajul oraşului. Victoria are unele din cele mai mari preţuri ale terenului din întrega lume. Oraşul este centrul financiar al Hong Kong-ului şi multe bănci internaţionale îşi au sediul central aici.

Cu toate că Hong Kong are multe porturi, apele adânci şi adăpostite ale portului Victoria fac din el unul din cele mai bune ale lumii, şi unul din cele mai active. O mare patre din Victoria este construit pe teren luat portului. Acest obicei datează de la venirea europenilor în zonă.

Una din cele mai vechi clădiri coloniale din Hong Kong este Flagstaff House, care este acum sediul muzeului Războiului ceaiului. Muzeul se află în Hong Kong Park. Vârful Victoria, cel mai înalt punct al insulei(550m), se ridică în vestul oraşului.

Kowloon  şi Victoria sunt separate de Victoria Bay.

Religie

Marea majoritate a locuitorilor chinezi practică un amestec de Budism, Daoism şi Confucianism, obişnuit în religia chineză. Mai sunt 500.000 de creştini şi 50.000 de misulmani şi mici populaţii de evrei, hinduşi şi alte religii.

Chinezii au moştenit respectul pentru diversitatea religiilor. Puternice elemente Taoiste şi Confucianiste, ambele originare din China, şi Budism, care îşi are rădăcinile în  India, fac parte din viaţa religioasă a multor locuitori din Hong Kong. Nu există o credinţă comună în sensul European al cuvântului. Multă lume  merge la temple şi morminte cu ocazia sărbătorilor, sau practică rituri la domiciliu. Aproximativ 10% din populaţie este creştină, fiind reprezentate toate bisericile creştine importante.

Limbă

Există două limbi oficiale: chineza şi engleza. Numele străzilor, cărţile de telefon şi actele guvernamentale sunt redactate în ambele limbi. Cu toate că sunt prezente dialecte din toate provinciile chineze, dialectul cantonez este cel mai răspândit şi official recunoscut. Cu toate acestea, chineza mandarin a devenit dominantă de la întoarcerea  Hong Kong-ului sub suveranitate chineză în 1997.

 

Educaţie

Şcoala primară şi gimnaziul sunt obligatorii în Hong Kong până la vârsta de 15 ani. La începutul deceniului, cca. 501.600 de elevi mergeau la şcoala primară şi 445.780 la gimnaziu şi şcoli profesonale. Existau şi 20 de universităţi cu  119.475 studenţi. Principalele universităţi sunt: Universitatea din Hong Kong (1911), Universitatea chineză din Hong Kong (1963), şi Politehnica Hong Kong (1972).

Cultură                                                                                                                                         

Cultura chineză este dominantă în Hong Kong, mai ales cu ocazia unor evenimente tradiţionale ca Festivalul Bărcii Dragonului, Festivalul din mijlocul toamnei, şi Anul Nou Chinezesc. Cu toate acestea, ca un port locuit şi vizitat de personae de multe naţionalităţi, oraşul suferă numeroase influenţe, mai ales cele britanice, şi este cunoscut ca un loc foarte cosmopolitan. Hong Kong a devenit cunoscut în toată lumea ca o importantă sursă de cultură chineză modernă, prin industria filmului şi muzicală, ca şi prin publicarea de cărţi şi reviste. Hong Kong este de asemenea un important centru de artă tradiţională, prin Opera Chineză, vânzătorii de artă şi târgurile anuale de artă.

Există 25 de biblioteci publice în Hong Kong, ca şi bibliotecile instituţiilor de învăţământ. Există de asemena câteva muzee ştiinţifice şi de artă. 

Muzică 

  Hong Kong este cu adevărat un oraş internaţional şi cosmopolitan, cu influenţe musicale din toată lumea. Toate formele de muzică chineză sunt cultivate, de la stilurile dominante ale capitalei, până la formele regionale cum ar fi opera cantoneză. Există multe instituţii care oferă cursuri de muzică tradiţională chineză, împreună cu industria înregistrărilor. Acestea coexistă cu muzica europeană clasică şi modernă, ca şi cu muzica altor popoare asiatice.

Căsătorie şi Familie

  Bărbaţii şi femeile îşi aleg singuri partenerul. Un banchet reprezintă punctul culminant al ceremoniei. El are loc de obicei după o după-amiază de mah-jong, un joc între domino şi cărţi.

 Hong Kong are una din cele mai scăzute rate ale divorţului din lume. Deşi familiiile sunt în mod tradiţional mari, ele au tendinţa de a se reduce. Chinezii nu obişnuiesc să-şi arate afecţiune în public, dar şi acest lucru a început să se shimbe. O importantă problemă o reprezintă diferenţele dintre tradiţie şi practicile moderne.

  Dietă

   Orezul este mâncarea principală. Mâncărurile chinezeşti sunt preparate cu porc, pui sau legume, dar peştele este ingredientul principal în Hong Kong. Afacerile se desfăşoară în mod obişnuit în timpul mesei.

Chinezii utilizează beţişoare pentru a mânca. Felurile de mâncare sunt puse în centrul mesei şi mesenii se servesc luând bucăţi de mâncare şi punându-le în propriile boluri. În Hong Kong sut disponibile multe feluri de mâncare: franceză, mexicană, germană, italiană şi japoneză. 

  Distracţii

  Filmele şi televiziunea sunt cele mai populare distracţii, împreună cu picnicurile. Sporturile favorite sunt: tenisul de masă, fotbalul, tenisul şi înotul. Cursele de cai, singuraul joc de noroc înainte de 1997, era pasiunea nr.1 în Hong Kong. Cursele erau organizate de Royal Hong Kong Jockey Club şi ţinute între septembrie şi mai la Sha Tin Wai în New Territories şi în Happy Valley pe Insula Hong Kong. Oamenilor le place şi să joace mah-jong, mai ales duminica.

  Sărbători    

  Sărbătorile sunt bazate pe calendarul lunar şi deci cad în diferite zile ale săptămânii.Deşi se sărbătoreşte ziua de 1 ianuarie, sărbătorirea Anului Nou Chinezesc sunt mult mai impresionante. Există foarte multe superstiţii asociate cu acestă zi: casa trebuie curăţată, hainele trebuie să fie moi, datoriile achitate, şi, nu în ultimul rând, aprinse artificii..Zgomotul şi culoarea roşie sunt nelipsite de la această sărbătoare, deoarece îndepărtează spiritele rele. Altă tradiţie cere să fie scrise mesaje de bunăstare pe hârtie roşie şi să fie afişate pe tocul uşilor.

În martie sau aprilie este sărbătorită, de către femei, ziua de naştere a zeiţei budiste a mulţumirii, Kuan Yin. Festivalul Ching Ming în aprilie este momentul onorării morţilor.

Festivalul Tin Han din mai sărbătoreşte naşterea lui Tin Han, Regina Raiului şi Zeiţa Mării. Festivităţile includ parade, reprezentaţii ale Operei Chineze şi vizite la templele zeiţei. În iunie Festivalul bărcii Dragonului este celebrat cu curse de corăbii-dragon. Ziua Eliberării este sărbătorită în august. Festivalul din mijlocul toamnei este o sărbătoare a recoltei. De Chung Yeung în octombrie, oamenii merg la mormintele rudelor.

De la transferul puterii în 1997, în Hong Kong se mai sărbătoresc Ziua Reunificării în iulie şi ziua naţională în octombrie. Sunt respectate şi Paştele şi Crăciunul.

 Guvernul

  Sub conducerea britanică, guvernatorul era cea mai importantă persoană din guvern. El conducea un Consiliu Executiv, un corp consultativ şi un Consiliu Legislativ(Legco). Până în 1995, toţi membrii Legco erau aleşi de cetăţeni, direct şi indirect.

 În decembrie 1996 un comitet de 400 de cetăţeni importanţi, aleşi de Beijing, Au ales un conducător şi un Consiliu Legislativ Provizoriu de 60 de membri, care să conducă Hong Kong după retrocedare.

Economia

În perioada postbelică, Hong Kong a devenit unul din centrele mondiale de producţie, comerţ şi financiare. Este folosit ca un canal pentru investiţiile în China continentală. Produsul naţional brut a fost în 1992 de 97,9 mld.$, sau 16.531$/persoană. Surplusul bugetar în 1993-1994 este de 2mld. $.

Agricultură şi Pescuit

Doar 7% din suprafaţa Hong Kong-ului este teren arabil, şi cea mai mare parte din alimente este importată. Pescuitul aeste foarte important: peste 220.180 tone de peşte sunt prinse în fiecare an, o mare parte fiind exportată.

Industrie

Hong Kong a dezvoltat o importantă industrie, în parte datorită imigrnţilor chinezi veniţi după instaurarea comunismului în China. La mijlocul anilor 90, aceştia au realizat13,2% din P.I.B., iar 80% din produsele realizate de ei au fost exportate. Pincipalele produse sunt textilele, încălţămintea,aparate electronice, navele, chimicale, ceasuri, jucării. Producţia anuală de îmbrăcăminte valora 2,4mld.$, cea de textile 1,8mld. $, electronicele valorau 1,5mld.$, iar cărţile 900mil. $.

Energia

Producţia anuală de energie din Hong Kong este de 28,9 mld.kwh.

Finanţe şi bănci

Unitatea monetară a Hong Kong-ului este dolarul Hong Kong (HK$7,7327=US$1), emis de  Hong Kong and Shanghai Bank, the Standard and Chartered Bank, şi din 1994 de Banca Naţională a Chinei. Bancnote cu valori mici sunt emise şi de guvernul din Hong Kong. Oraşul este un important centru financiar internaţional, cu multe birouri ale unor bănci străine. Bursa din Hong Kong este una din cele mai importante ale lumii.

Comerţul Internaţional.

Hong Kong este important ca port mai ales datorită faptului că portul său natural este singurul potrivit între Shanghai şi Indo-China. Hong Kong, care impune taxe vamale mici, este un important nod în relaţiile economice ale Chinei. Importurile din Hong Kong sunt estimate a fi de 12,3mld.$ anual, iar exporturile şi re-exporturile la 11,9mld.$. Importurile conţin mâncare, echipament de transport şi telecomunicaţii. Principalii parteneri sunt: China, Japonia, Germania, Taiwan, S.U.A.,  Singapore, Coreea de Sud, Canada, Marea Britanie. Hong Kong este şi o sursă de investiţii  în economia chineză.

 Transport şi Comunicaţie

 Metroul oferă un transport rapid în Insula Hong Kong şi Kowloon. Trenurile leagă Kowloon cu Noile Teritorii. Există un sistem de autobuze şi microbuze, şi taxiurile sunt prezente în număr mare. Sistemul de drumuri este bun, dar în orele de vârf se aglomerează. Faimosul Star Ferry leagă Insula Hong Kong de Kowloon, şi există feriboturi către alte insule şi către Macao. Legăturile aeriene sunt excepţionale, şi cel mai mare aeroport din lume, Chek Lap Kok, a fost deschis în iulie 1998. Aflat la 32 km de oraş, a înlocuit super-aglomeratul aeroport Kai Tak de lângă Kowloon. Serviciile de telecomunicaţie sunt printer cele mai moderne din lume.

Hong Kong are cam 1.559 km  de drumuri. Cu mai mult de 410.000 de vehicule, Hong Kong are unele din cele mai aglomerate reţele de drumuri din lume. Este legat prin cale ferată de China şi are un metrou de cca. 43 km.

Hong Kong avea în 1990 3,8 milioane de aparate de radio şi 1,75 milioane de televizoare. Radio Television Hong Kong are şapte canale în engleză şi chineză şi există mai multe posturi particulare. În 1990 Hong Kong avea 3,7 milioane de telefoane. Hong Kong are peste 60 de ziare în engleză şi chineză.

Forţă de muncă

Hong Kong avea  2,85 milioane de muncitori; 20% erau angajaţi în industrie, restul în servicii. Există peste 500 de sindicate în Hong Kong, cu peste  500.000 de membri.

Turism

Turismul este important pentru economia Hong Kong-ului. Cei 7 milioane de turişti anual aduc 6mld$ economiei.

Sănătate

Aproximativ 45% din populaţie trăieşte în apartamentele statului. În Hong Kong există 6.800 de doctori şi 26.000 de paturi de spital. Îngrijiri medicale de calitate sunt în toate spitalele. Hong Kong are una din cele mai mari speranţe de viaţă- 78,8 ani.

Istorie

Regiunea  Hong Kong a fost ocupată pentru prima dată de chinezi în mileniul II î.e.n. În secolul al XVII-lea regiunea a suportat bătăliile  dintre  dinastiile Ming  şi  Qing. Înainte de ocupaţia britanicilor, Hong Kong a fost o comunitate mică de pescari, un rai pentru  piraţi  şi traficanţi de opium.

Bază Imperială 

Anglia a folosit mai întâi insula ca o bază navală în timpul Războiului Opiumului. Prin tratatele de la Nanking(acum Nanjing) din 1842, Hong Kong era cedat Marii Britanii, care a început expansiunea sa ca un port strategic. După 1860, Anglia a obţinut  Kowloon şi Insulele Stonecutters şi Noile Teritorii în 1898. Hong Kong a devenit un refugiu pentru refugiaţii politici după formarea Republicii Chineze în 1912. Naţionalismul chinez a fost marcat printr-un boicot între 1925 şi 1927. Navele britanice nu mai aveau voie să intre în porturile din sudul Chinei.

Când Japonia a cucerit Manchuria în 1932 şi războiul a izbucnit în 1937, China s-a adresat Angliei şi altor ţări europene pentru resursele sale militare, iar relaţiile dintre Hong Kong şi China au devenit amicable. Până în 1937 sute de mii de refugiaţi chinezi au venit în Hong Kong. În acelaşi timp, Anglia a întărit apărarea coloniei.

După izbucnirea celui de-al doilea război mondial, avioanele japoneze au bombardat Kowloon pe 8 decembrie 1941 şi trupele terestre i-au învins pe britanici pe continent. Britanicii s-au predat pe 25 decembrie al aceluiaşi an. După ce au ocupat Hong Kong, japonezii l-au transformat într-un bastion militar şi centru de aprovizionare pentru Estul Asiei. Marea Britanie a reocupat Hong Kong după capitularea necondiţionată a japonezilor, pe 14 august 1945.

Hong Kong după cel de-al doilea război mondial

Hong Kong şi-a recâştigat statutul ca un centru major de comerţ în estul Asiei. Multe modificări a suferit în urma războiului naţionalist-comunist din China. Sute de mii de chinezi s-au refugiat în provincie înainte şi după victoria comuniştilor în 1949. După embargo-ul din timpul Războiului din Coreea, activitatea comercială a portului a scăzut. Colonia a trebuit să-şi folosească propriile resurse pentru a dezvolta noi industrii. Sute de chinezi veniţi de pe continent au adus forţă de muncă şi bani pentru creşterea rapidă a industriei mici la începutul anilor 60. În această perioadă, politica de reducere a taxelor a atras numeroşi investitori străini.Boom-ul economic rezultat a transformat Hong Kong-ul într-una din cele mai prospere şi productive regiuni din Asia. Cu toate acestea au izbucnit revolte în primăvara şi vara anului 1967, susţinute de simpatizanţii Revoluţiei Culturale, şi au ameninţat  în mod trecător stabilitatea politică a coloniei. Guvernul a răspuns prin legi asupra condiţiilor de muncă, mai multe apartamente publice, investiţii în lucrările publice, şi până în 1970, Hong Kong era din nou stabil. La mijlocul anilor 70 numărul de refugiaţi de pe continent a crescut. Relaţiile au rămas prieteneşti şi legăturile economice cu China au prosperat odată cu deschiderea unor întreprinderi mixte. Creşterea economică a continuat, Hong Kong fiind acum unul din “tigrii” aconomici din Asia. P.I.B.-ul a crescut cu mai mult de 7% pe an între 1980 şi 1991. La începutul anilor 1980 refugiaţii din Vietnam au început să sosească în număr tot mai mare, ameninţând să creacă aglomeraţia din Hong Kong.

Epilog

Viitorul Hong Kong-ului, un centru financiar şi comercial mondial este incert, pe măsură ce vechea colonie se obişnuieşte cu conducerea chineză, care a fost impusă în 1997. Englezii au considerat Hong Kong-ul  un port potrivit pentru navele lor în timpul Războiului Opiumului, la începutul secolului XIX. Deşi guvernat de englezi pentru 150 de ani, Hong Kong a rămas în principal chinez, atrăgând valuri de imigranţi la fiecare schimbare politică din China. După Războiul din Vietnam, un mare număr de vietnamezi au venit în Hong Kong în 1970, contribuind la mărirea densităţii populaţiei.

Comerţul a fost măduva Hong Kong-ului, transformându-l într-o metropolă trepidantă. Navigaţia, băncile şi o burşă activă au contribuit la reuşita sa. Importanţa sa ca centru industrial a apărut după 1949, când comuniştii au prelut puterea în China; tulburările au făcut ca multe întreprinderi chineze, mai ales din domeniul industriei textile, să se mute în Hong Kong. Cu puţine resurse proprii, teritoriul depinde în mare măsură de importurile de bunuri. Astăzi, zgârie-nori cu birouri şi hoteluri de lux oferă o aură de abundenţă aglomeratului oraş, în timp ce localnicii şi turiştii navighează cu vestitul Star Ferry prin portul Victoria între Insula Hong Kong şi oraşul Kowloon de pe continent.

MACAO 

Macau sau Macao, fostă colonie a Portugaliei, se află pe coasta de sud-est a Chinei, la vest de Hong Kong. Este formată dintr-o peninsulă şi trei insule: Coloane şi cele două insule Taipa, aflate în estuarul fluviului Zhu Jiang (Chu Chiang), la vărsarea lui în Marea Chinei de Sud. Hong Kong se află la  64 km de cealaltă parte a estuarului. Peninsula este legată printr-un pod de una din insulele Taipa, care este legată la rândul ei de Coloane. Macao are o suprafaţă totală de 16 km2.  Secarea lacurilor Nam Van şi proiectul de dezvoltare a oraşului(terminat în 1999) au adăugat 130 de hectare, mărindu-i suprafaţa cu 20%.

Dealurile de granit din Macao au o înălţime maximă de 174 m pe insula Coloane. Climatul este sub-tropical, cu sezonul musonic între aprilie şi septembrie, când cad 80% din precipitaţiile anuale(1.020-2.540mm). Vegetaţia originală de pădure musonică a fost de mult eliminată. Insulele sunt în mare măsură pietroase şi au câteva sate şi câteva terenuri agricole foarte mici. 

Populaţia

Macao are o populaţie de 429.152(1998), cu o densitate de 25.681 loc/km2. Suprafaţa totală este de 21 km2. Cam 95% din populaţie este de origine chineză. Speranţa de viaţă este de 75,1 ani pentru bărbaţi şi 80,3 ani pentru femei. Jumătate din populaţie au venit din China în ultimii 15ani. Peste 80% din populaţie trăieşte în oraşul Macao (Nome de Deus de Macau), centrul comercial şi administrativ al regiunii, care ocupă majoritatea peninsulei, graniţa cu provincia chineză Guangdong fiind marcată de “Poarta Barierei”, ridicată de portughezi în 1849. Educaţia este obligatorie de la 6 la 12 ani şi gratuită de la 6 la 15 ani ; în 1990 erau 32.639 de elvi la şcoala primară şi16.189 la gimnaziu ; Universitatea Asiei la Taipa este principala universitate cu 1.647 de studenţi în 1992.

Economie

Macao este un port liber, fără resurse naturale. P.I.B.-ul din Macao era în 1993  de 5,83mld.$ sau 14.972$/persoană. Bugetul din 1991 a avut un surplus de 724 mil.$. Unitatea monetară din Macau este 1pataca = 100 avos (7,98 patacas = US$1; 1995); banca emitentă este Autoridade Monetária e Cambial de Macau.

Macao are o flotă activă de pescuit. Produsele includ textile(1,4mld.$ în 1994), încălţăminte,artificii, electronice, instrumente de precizie şi altele. Principalii parteneri externi sunt: Hong Kong, China, Japonia, Statele Unite, Germania, Franţa şi Marea Britanie. Exporturile au totalizat 1,9mld.$ şi importurile 2,1mld.$ în 1994. Turismul este o industrie importantă, peste 7,8 milione de turişti, majoritatea din Hong Kong şi provincia Guangdong, fiind atraşi de cazinourile din Macao. În 1994, 40% din veniturile provinciei erau din impozite asupra cazinourilor, care sunt controlate de un monopol. Deschiderea în 1995 a noului aeroport din Macao, cât şi legăturile prin feribot cu Hong Kong şi Guangdong se datoreză tot cazinourilor. Ele nu au fost închise nici după preluarea de către China a oraşului din acelaşi motiv: mina de aur pe care o reprezintă.

Guvern

Din 1999, Macao a devenit, ca şi Hong Kong-ul vecin, o “regiune administrativă specială” a Chinei. Ca şi în Hong Kong, guvernul chinez a numit o Adunare Legislativă temporară, care să conducă pentru un timp regiunea.

Istorie

Macao este cea mai veche aşezare permanentă a europenilor în Asia de est. Vizitat mai întâi de navigatorii Portughezi la începutul secolului al XVI-lea, a fost transformat în colonie de negoţ în 1557. A prosperat ca fiind principalul port de negoţ între China şi Europa, iar în secolul al XVIII-lea era unul din cele mai bogate oraşe ale lumii. În 1849portughezii şi-au proclamat suveranitatea asupra locului, fapt ce a fost recunooscut de China în 1887. Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, odată cu creşterea Hong Kong-ului, Macao şi-a pierdut primul loc în comerţul Chinei.

Pe măsură ce comerţul a intrat în declin, Macao a devenit un centru al contrabandei şi jocurilor de noroc. Populaţia sa a fost dublată de refugiaţii veniţi din China după 1949. În 1967 oraşul a avut de suferit revolte pro-comuniste.În 1976 i s-au oferit  puteri administrative şi economice sporite. În 1987, negociatorii chinezi şi portugezi au ajuns la o înţelegere asupra revenirii oraşului în China ca o “regiune administrativă specială”, el păstrâdu-şi autonomia. În ianuarie, Portugalia a anunţat că 200.000 de paşapoarte portugheze vor fi eliberate locuitorilor din Macao până în 1999. Spre deosebire de locuitorii Hong Kong-ului vecin, cei din Macao aveau posibilitatea de a deveni cetăţeni comunitari. În 1991, China a dat publicităţii  Legea fundamentală pentru Macao, după modelul celei date pentru Hong Kong. Aceasta are rol de constituţie din 1999. Locuitorii din Macao au protestat împotriva suprimării sângeroase a manifestaţiilor din piaţa Tienamen în iunie 1989. Jumătate din locurile Adunării Legislative au fost ocupate de susţinători ai Beijing-ului în 1992.

BIBLIOGRAFIE

            1."Macau," Microsoft® Encarta® 97 Encyclopedia. © 1993-1996 Microsoft 

            Corporation All rights reserved                                                         

2."Hong Kong," Microsoft® Encarta® 97 Encyclopedia. © 1993-1996 Microsoft Corporation. All rights reserved.

3."Macau," Microsoft® Encarta® World Atlas 2000. © 1995-1999 Microsoft Corporation. All rights reserved.

4."Hong Kong," Microsoft® Encarta®  World Atlas 2000. © 1995-1999 Microsoft Corporation. All rights reserved.

5.China’s gold coast”, National Geographic, martie 1997, pp. 2-32.

6.Hong Kong”, National Geographic, martie 1997, pp. 32-40.

7."Victoria," Microsoft® Encarta®  World Atlas 2000. © 1995-1999 Microsoft Corporation. All rights reserved.

8."Hong Kong," Microsoft® Encarta® World Atlas 200. © 1995-1999 Microsoft Corporation. All rights reserved.

Niciun comentariu: