Referat Banii virtuali (cardurile)

          Posesia cardurilor: Cercetarea s-a realizat in doua stadii succesive. In primul stadiu, s-a urmarit esantionarea sistematica a bancomatelor existente in Bucuresti, retinandu-se dintr-un total de 210 bancomate un numar de 70 repartizate si structurate in cele sase sectoare proportional cu bancomatele ale bancilor comerciale din piata Bucurestiului.

          In stadiul doi, esantionarea a urmarit selectia aleatoare a 1.100 de subiecti – utilizatori de carduri – prezenti la bancomatele retinute in esantion, ajungandu-se la o eroare maxima de esantionare de +/- 3%.

            Cercetarea a determinat un profil al utilizatorului de carduri la nivelul Bucurestiului – prezentat grafic prin distributiile pe grupe de varsta, educatie, venit personal net.

            Peste 55% din utilizatorii de carduri au mai putin de 35 de ani si persoanele cu studii superioare au o pondere mai mare in rândul utilizatorilor de carduri fata de cea pe care o au in populatia Bucurestiului (35% fata de 21%). Chiar daca segmentarea dupa criteriul venitului personal net al respondentilor este mai putin concludenta din cauza nivelului inalt al nonraspunsurilor, se poate totusi observa ca veniturile a doua treimi din cei ce le declara sunt situate in intervalul 1.5-6 milioane de lei.

            Piata cardurilor: Daca la sfarsitul anului 2000 in Europa Centrala si de Est, existau aproximativ 26 milioane de carduri purtand sigla Visa sau Europay, deja la sfarsitul lunii septembrie 2001 acestea ajunsesera la peste 30 milioane, cu o crestere prognozata de 22% pentru intregul an 2001.

            Cu aproape 5 milioane de carduri emise pana la sfarsitul lunii septembrie anul  trecut, Ungaria este prima tara din regiune din punctul de vedere al gradului de penetrare a cardurilor. Pe langa imbunatatirea continua a gradului de penetrarea a cardurilor, asistam si la cresteri semnificative in ceea ce priveste valoarea tranzactiilor pe card, de exemplu, anul trecut, detinatorii de carduri Visa au generat tranzactii pe card de aproximativ 9 miliarde USD. In Ungaria, autoritatile au sprijinit puternic dezvoltarea acestui instrument. De la inceputul anului 1999 salariile functionalilor publici si ale angajatilor bugetari se platesc prin viramente bancare in conturi deschise la banci cu card atasat, totodata luandu-se masuri de protejare prin cadru legislativ a intereselor detinatorilor de card, ca si de stabilire a unui card reglementat de utilizarea a instrumentelor electronice de plata.

Tara

Populatie

Nr. carduri

Nr. carduri la

Nr. comercianti

ATM

Nr. de locuitori

Nr. retrageri de numerar

 

(mil.)

(mii)

1.000 de locuitori

cca.1.600

 

la 1 ATM

la 100 de tranzactii

Bulgaria

7.7

591

77

cca. 36.000

cca. 480

16.040

99

Cehia

10.3

4.430

430

cca. 100.000

cca. 1.900

5.420

87

Poplonia

38.6

12.760

330

cca. 6.700

cca. 6.000

6.430

85

Romania

22.4

1.810

80

cca. 22.000

cca. 1.230

18.210

peste 97

ungaria

10.1

4.970

490

 

cca. 2.500

4.040

85

            Desi estimarile cu privire la evolutia pietei cardurilor in 2001 erau optimiste, rezultatele inregistrate, cel putin in termeni cantitativi, au depasit majoritatea prognozelor. Daca in anul 2000, prin cele 1.060.000 de carduri emise, actorii pietei reuseau sa depaseasca o importanta bariera psihologica, in anul 2002, 14 banci comerciale, au fortat cererea si, oferind pietei un portofoliu de 42 de carduri, au ridicat numarul cardurilor emise la 2.23 milioane de unitati.

            Numarul tranzactiilor efectuate cu carduri a crescut cu 116%, de la 16.2 de milioane in 2000 la 35 de milioane in 2001 in timp ce valoarea acestora s-a majorat de la echivalentul a 525 de milioane de dolari in 2000 la 1.175 de milioane de dolari in 2001, inregistrand o crestere cu 124%.

            Din punct de vedere al evolutiilor calitative, piata si-a conservat practic punctele slabe, de altfel caracteristice tuturor pietelor inca in formare: ponderea extrem de redusa a cardurilor de credit (sub 1%), explicabila prin nivelul inalt al inflatiei si automat al dobanzilor bancare si folosirea intr-o proportie extrem de inalta a cardului pentru operatia simpla de extragere de numerar, partial explicabila si prin densitatea foarte redusa a infrastructurii pentru tranzactiile la comercianti. 

            Suprematia in carduri: Patru mari banci comerciale, respectiv Banc Post, BRD, BCR si Raiffeisen Banca Agricola (RBA) fac legea pe piata cardurilor. In 2000, cvarterul detinea 95.3% din numarul cardurilor emise, 95% din numarul de tranzactii si 93.3% din valoarea tranzactiilor. Desi se diminueaza usor, dominatia asupra pietei se mentine si in 2001, cand cei patru s-au pozitionat la 93.3% din totalul cardurilor, 93.6% din totalul tranzactiilor si 92.3% din valoarea tranzactiilor. Din plutonul urmaritor s-au detasat in 2001 Banca Tiriac si Banca Transilvania, ale caror cote de piata, indiferent de criteriul ales, depasesc un procent. Impreuna, cele sase banci lasa „altora” cote de piata in 2001 care variaza intre 1.1% si 3%, dimensionand practic piata interna a cardurilor.

Numar de carduri emise (mii unitati)

Banca

2000

2001

Total

Sub sigla

Total

Sub sigla

VISA

EUROPAY

VISA

EUROPAY

Banc Post

205.7

169.5

36.2

298.6

255.6

42.6

BCR

163.2

11.3

151.9

254.4

116.4

138

BRD

269.3

101.2

168.1

376.9

168.3

208.6

RBA

58.4*

9.7

48.7

120.7

5.5

115.2

BIT

30

na

na

45

na

Na

BT

12

-

12

48.7

28

20.7

            *emise pana la 31.12.2000

                na= not available

            Liderul anului 2000, Banc Post, „atacat” de toti ceilalti competitori, a pierdut procente importante, marele castigator fiind BRD. Avand o strategie bine conturata si agresiva, bazata pe un portofoliu de carduri foarte bine echilibrate sub siglele VISA si EUROPAY, BRD si-a majorat cotele de piata cu 2.2 puncte procentuale (pp) in functie de numarul de carduri emise, cu 7.4 pp in numarul de tranzactii si cu 3.4 pp in volumul tranzactiilor.

            BCR este al doilea mare castigator al anului 2001, cotele sale de piata  inregistrand si ele cresteri in bloc: 0.2 pp in numarul de carduri emise, 4.4 pp in numarul tranzactiilor si 1.2 pp in valoarea tranzactiilor. Oferta imbunatatita de carduri sub sigla VISA, ca si infrastructura tehnica solida i-au decis, in mare masura rezultatele.

            Cu o oferta mai atractiva sub sigla EUROPAY, RBA a reusit o majorare usoara a cotei de piata dupa numarul cardurilor probabil direct proportional cu referintele excelente pentru activitatile de retail ale noilor propietari.

Nr. de carduri emise

2000

Banca

BANC POST

BCR

BRD

RBA

BIT

BT

total

205.7

163.2

269.3

58.4*

30

12

Moneda emitere

Lei

205.4

161.9

266.8

56

na

na

valuta

0.3

1.3

2.5

2.4

na

na

Aria de utilizare

 

Domestice

169.2

161.9

266.8

56

na

na

internationale

36.5

1.3

170.6

2.4

na

na

2001

total

298.2

254.4

376.9

120.7

45

48.7

 

Moneda emitere

Lei

297.4

253.8

374.5

119.2

na

na

Valuta

0.8

0.6

2.4

1.5

na

na

Aria de utilizare

 

 

domestice

 

254.8

147.3

374.5

119.2

na

na

internationale

43.4

107.1

211

1.5

na

na

Nr total de tranzactii

2000

Total

7160

3979.7

3468.5

783.5

300

63.4

Sub sigla

VISA

6173.2

517.7

na

99.1

42

-

EUROPAY

987.1

3462

na

684.4

258.1

63.4

Moneda de emitere

Lei

7154.5

3931.1

na

717.2

275.8

na

valuta

 

5.8

48.6

na

66.3

24.3

na

2001

Total

11029.3

10135.2

10085

1510.7

745.4

511.1

 

Sub sigla

VISA

9129

1703.1

na

111.7

223.3

141.1

EUROPAY

1900.3

8432.1

na

1399

522.1

370

Moneda de emitere

Lei

11017

10086.5

na

1433.3

702.8

na

valuta

12.3

48.7

na

77.4

42.6

na

Valoarea tranzactiilor

2000

Total

3644

3002

3233.6

709

376

57.9

Sub sigla

VISA

3018

662

na

137

141

-

EUROPAY

626

2340

na

572

235

57.9

Moneda de emitere

Lei

3618

2816

na

557

241

na

Valuta

26

186

na

152

135

na

2001

Total

9594

9458

10869.9

1626

932.8

613.5

Sub sigla

VISA

7684

2226

na

183

361.8

173.3

EUROPAY

1910

7232

na

1443

571

440.2

Moneda de emitere

Lei

9514

9266

na

1448

753

na

Valuta

80

192

na

178

179.8

na


 
           













































































            Unul dintre indicele acestui progres a fost cresterea brusca a numarului de carduri bancare emise. Visa International raporteaza o crestere de 125% a numarului de carduri, cu 45.000 pana la 60.000 de noi carduri Visa emise in fiecare luna, ajungand la un total de 1.13 milioane pana la sfarsitul lunii ianuarie 2002.

            Frauda prin carduri: Inceputurile activitatii cu carduri in Romania au fost marcate, cum era si normal, de tentative de fraudare din partea infractorilor. Pe masura ce cardul a inceput sa fie folosit in mod uzual ca instrument de plata, fraudele s-au inmultit ingrijorator. In anul 2000, ele crescusera semnificativ (la peste 500.000 dolari in trimestrul al doilea), in special la cardurile emise in strainatate care erau prezentate la acceptare comerciantilor in Romania. Activitatea infractorilor era usurata de faptul ca, la acel monent, piata romaneasca nu avea constituite mecanisme eficiente care sa poata sa protejeze detinatorii de carduri, comerciantii si bancile.

            Masuri luate de TRAF:  Cele mai importante masuri pentru limitarea flagelului fraudei prin carduri le-au constituit semnarea unui acord care a stabilit o serie de principii de operare privind acceptarea la plata pe teritoriul Romaniei a cardurilor emise sub sigla Visa si Europay si constituirea unei baza de date care cuprinde comerciantii fraudulosi sau suspecti si care este localizata la Romcard ( care se ocupa de intretinerea si permanenta ei actualizare). Astfel, atunci cand o banca intentioneaza sa semneze un contract cu un comerciant, este obligata sa consulte baza de date existenta la Romcard, pentru a se asigura  ca nu este vorba de un comerciant fraudulos. Asa se explica si scaderea numarului de contracte cu comerciantii, numarul punctelor de desfacere unde sunt acceptate carduri scazand, din vointa bancilor, de la 7.182 la 31.12.2000 la 6.364 la 31.12.2001.

Masuri impotriva infractorilor:  In ultima vreme, tot mai multe persoane fizice cad prada infractorilor care coopereaza dupa asa numita „metoda libaneza”. Aceasta consta in plasarea, in fanta ATM, unde se introduce cardul pentru a se extrage numerar, a unei folii subtiri, care are rolul de a impiedica citirea cartii de plata si astfel, de a-l bloca  in interior. Pe ATM sunt plasate afise care sfatuiesc utilizatorii sa sune, in caz de necesitate, la unul sau mai multe numere de mobil, unde s-ar afla, vezi Doame, specialistii bancii careia ii apartine ATM. De fapt aceste numere de telefon corespund unor cartele furate, iar la capatul firului se afla infractori a caror principala preocupare este aceea de a alfa codul PIN al cardului blocat in ATM. Dupa ce proprietarul cardului pleaca linistit ca a anuntat bancii situatia si ca s-a blocat posibilitatea utilizarii lui, infractorii il extrag cu o penseta, dupa care, cunoscand PIN-ul, il golesc de bani. 12 sfaturi pentru minimizarea riscurilor de frauda:

1.      Semneaza cardul in locul indicat, imediat ce l-ai primit.

2.      Memoreaza-ti PIN-il. Este de preferat sa nu il notezi.

3.      PIN-ul tau este secret. Nimeni fie reprezentant al bancii, al politiei sau comerciant nu iti poate cere sa i-l comunici.

4.      La stabilirea PIN-ului nu iti folosi numele, numarul de telefon sau data de nastere. Sunt primele date la care se gandesc si infractorii.

5.      Cand folosesti un bancomat, la introducerea PIN-ului, ai grija ca nimeni sa nu se uite peste umarul tau.

6.      Nu folosi niciodata ATM-uri slab luminate.

7.      Nu accepta ajutor din parte nimanui in cazul in care se intampla ceva cu cardul sau cu ATM-ul.

8.      Dupa efectuarea tranzactiei efectuata la un automat bancar, nu uita sa iti iei si cardul si chitanta.

9.      Tine o evidenta a tuturor tranzactiilor efectuate pe card.

10.  Verificati intotdeauna chitantele, inclusiv suma totala si cantitatea de produse cumparata, inainte de a le semna.

11.  Verificati intotdeauna situatia contului

12.  Nu transmite niciodata numarul cardului tau prin telefon.

Cum se fura carduri…  Cea mai simpla metoda este furtul propriu zis din buzunare, existand in ultimii ani retele specializate de hoti in furtul de carduri. Avantajul consta in faptul ca, de cele mai multe ori, odata cu cardul sunt extrase si actele de identitate, putand astfel sa-si substituie identitatea cu cea a detinatorului real.

            O alta metoda este furul cardurilor in timpul trimiterii lor prin posta catre adevarati proprietari. Neavand pe spate semnatura adevaratului titular, ele pot fi folosite mai mult timp decat cele furate din buzunare sau pierdute.

            Fraude cu calculatorul: Raspandirea si perfectinarea computerelor au condus la aparitia unui nou tip de frauda. Cu ajutorul unor programe ce pot fi gasite pe internet, sunt generate numere de carti de credit valide, insa nu si data expirarii. In incercarea de a face rost de ea, infractorii pot incerca lansarea unei cereri de autorizare de la un POS pe care il utilizea dupa orele de program. Impotriva acestei metode, bancile au dezvoltat programe informatice care detecteaza cererile repetate de autorizare pentru acelasi numar de card, la cre datele nu sunt corecte si nu acorda autorizari ale platilor de pe astfel de carduri.

            Dintre infractiunile cu carduri, cea care creaza  cele mai mari pagube este falsificarea acestora. Folosindu-se de noua tehnologie, din ce in ce mai accesibila, falsificatorii au ajuns la performante deosebite. Cea  mai utilizata metode de falsificare este rescrierea benzii magnetice originale. Ea este copiata cu ajutorul unui dispozitiv numit skimmer, plasat, de obicei, in interiosul sau in interiorul sau in continuarea unui POS, dupa care cu ajutorul unui laptop si al unui dispozitiv de rescris carduri, informatiile sunt transferate pe pierdut sau furat.

          Western Union: Pentru a observa evolutia in timp a transferurilor valutare rapide din strainatate, este necesar sa ne amintim ca, pana in 1996, anul in care Western Union  si-a facut intrarea in Romania prin Banca Romaneasca, acestea se puteau face exclusiv prin mecanismele bancare clasice sau prin intermediul romanilor care se intorceau cu plicuri trimise de rude sau de prieteni. In prima varianta, dezavantajul major il constituia durata transferului, care ajungea in anumite cazuri si la doua saptamani, iar in a doua, nesiguranta.

            Ambele dezavantaje au fost eliminate prin sistemele de transfer rapid de tip Western Union si MoneyGram. Transferuruile se fac in mai putin de 15 minute, din sau inspre orice colt al lumii, iar fiecare tranzactie este protejata electronic si asigurata printr-un numar de identificare . De un mare succes se bucura si transferurile sin Israel, efectuate prin intermediul Banc Post sau al unor operatori privati, desi aici timpul de asteptare este ceva mai mare, putand varia intre una si sapte zile.

            Western Union Financial Services, filiala a First Data Corporation, este liderul mondial al serviciilor de transfer de bani. De la fondarea sa, acum mai bine de 150 de ani, compania a lansat mai multe inventii si inovatii, incluzand telexul, primul charge card si primul transfer electronic. In prezent, principalul obiect de activitate al companiei in care lucreaza peste 1.800 salariati il reprezinta transferul de bani, care se deruleaza print-una dintre cele mai vaste retele de distributie , care cuprinde peste 110.000 locatii apartinand la peste 360 agenti localizati in mai mult de 185 tari si teritorii.

            Prin cei sase agenti cu care are semnate in prezent contracte, sistemul Western Union a adus in Romania , in anul 2001, cateva sute de milioane de dolari, valoare ce reprezinta cel mai mare volum de la inaugurarea acestui serviciu si peste doua treimi din totalul sumelor transferate prin sisteme rapide.

Agenti Western Union in Romania

nume

data operationalizarii

Banca Romaneasca

Iunie 1996

Posta Romana

Noembrie 1999

Banc Post

Noiembrie 1999

BRD

August 2000

Dollar Express Romania

Ianuarie 2001

Banca agricola Raiffeisen

Ianuarie 2002

            Banc Post este agentul care a inregistrat cea mai mare suma transferate in 2001 prin sistemul Western Union, depasind de aproape trei ori volumul tranzactiilor din anul 2000. Astfel, totalul sumelor transferate de Banc Post, de la inceputul implementarii serviciului Western Union pana la sfarsitul anului trecut, a crescut in medie cu peste 200% pe an. Datorita acestei evolutii extrem de dinamice, Banc Post a fost inclusa intr-un program de stimulare a agentilor Western Union. In cadrul acestei campanii, au fost premiate 22 de unitati Banc Post, cea mai buna unitate, in 2001, fiind desemnata sucursala Roman, iar unitatea cu cele mai bune rezultate in mod constant  - sucursala Bacau. Suma maxima care se poate primi din strainatate este de 10.000 USD/ persoana pe zi, iar platile in strainatate se pot efectua in limita a 5.000 USD/ persoana zi.

            Banca Romaneasca se mentine in prim-planul transferurilor Western Union pe anul 2001 cu o crestere de peste 30% fata de anul anterior. In cei sase ani de cand a implementat sistemul, Banca Romaneasca a realizat o crestere medie anuala a valorii totale a sumelor tranzactionate de cca. 119%. Rezultatele deosebite inregistrate in 2001 au fost posibile datorita extinderii retelei de distributie atat a celei proprii, cat si a partenerilor ei ( West Bank, Banca de Credit si Dezvoltare Romexterra, Banca Carpatica si Volksbank Romania), numarul total de locatii fiind de 58 la 31.12.2001, fata de 39 in anul 2000. Un alt element important l-a reprezentat prelungirea programului cu publicul, incepand cu luna decembrie 2000.

            Posta Romana detine, conform propriilor aprecieri, o pondere de 20% din totalul transferurilor Western Union in Romania. Daca, in prima faza (la sfarsitul anului 1999), suma maxima care putea fi transferata de o persoana intr-o zi nu putea depasi 500 USD, ea a fost modoficata succesiv la 3000 USD, apoi la 5000 USD, ajungand in prezent la 10.000 USD. Achitarea transferurilor prin posta romana se realizeaza in trei moduri: la sediul oficiilor postale – prin cele 74 de oficii informatizate, la domiciliul beneficiarului in 15 judete din tara, si prin sistemul „Western Union – plata prin telefon”, printr-un numar de 61 de oficii postale din toate judetele tarii. Posta romana este singurul agent autorizat Western Union care efectueaza plata la domiciliu, iar in Europa, doar administratia postala a Marii Britanii mai ofera un serviciu similar.

            BRD a oferit pana in prezent doar serviciul de primire de bani din strainatate ( la fel ca si Posta Romana si Dollar Express), insa si-a propus ca, in a doua parte a acestui an sa fie operational si serviciul de trimitere a banilor din romania in strainatate. Dinamica transferurilor operate prin intermediul BRD a fost spectaculoasa, atat numarul tranzactiilor, cat si sumele transferate crescand in 2001 de aproape 30 de ori fata de anul precedent.

Servicii bancare pe mobil si internet: In urma cu sapte ani, cand ING Bank Romania isi lansa serviciul de home banking, denumit Multicash, evenimentul parea sa fie doar un capriciu al unei sucursale a unei banci straine, in tentativa de a se diferentia de bancile locale. Aztazi, dupa nici un deceniu, lipsa unui serviciu bancar din gama celor „la distanta” ( home banking, phone banking, mobile banking sau internet banking) inseamna un handicap pentru bancile care vor sa-si atraga clienti corporativi, iar, in perspectiva, chiar si pentru cele care se vor axa pe dezvoltarea serviciilor de retail.

            Intr-o societate in care timpul devine o marfa tot mai scumpa iar aglomeratia urbana si de trafic reprezinta deja realitati cotidiene, clientii incep sa solicite bancilor canale de distributie mult mai usor accesibile, iar calea ideala pentru aceasta par a fi serviciile oferite prin intermediul calculatorului ( eventual al celui portabil) si al telefonului mobil. Tot mai multe banci au inteles aceasta realitate, motiv pentru care s-a declansat o adevarata competitie pentru implementarea celor mai moderne produse de acest gen.

            Tehnologia bancilor romanesti:  In graba lor de a-si adapta oferta la cerintele clientilor, unele banci au uitat sa mai treaca pe la Directia de Reglementare si Autorizare din BNR pentru a solicita autorizarea produselor lansate pe piata.

banca

Numele produsului

Categoria

HVB Romania

Online Banking

Intrnet Banking

Citibank Romania

PayLink

Home Banking

Citibank

CitiDirect

Intrnet Banking

Demirbank

Internet Banking

Intrnet Banking

Libra Bank

Libra Web Banking

Intrnet Banking

Piraeus Bank

Express Bank

Home Banking

BCD Romextrra

Rext’el

Home Banking

BCD Romextrra

Voice Teller

Phone Banking

Volskbank Romania

Omilron Multicash

Home Banking

BTR

BTR Net

Intrnet Banking

CBG

Internet Banking

Intrnet Banking

ABN AMRO Romania

Multicash

Home Banking

Banca Transilvania

BT Ultra

Home Banking

Banca Transilvania

BT Net

Intrnet Banking

Eximbank

e-Bank

Home Banking

Banc Post

e-Bank

Home Banking

Banc Post

e-Bank

Intrnet Banking

ING Bank Romania

Multicash

Home Banking

BRD-GSG

Cash Management

Home Banking

BCR

Multicash

Home Banking

Banca Tiriac

Office 2 office

Home Banking

Egnatia Bank

Multicash

Home Banking

          Lista serviciilor autorizate din gama instrumentelor de plata la distanta

            Pe piata exista si alte produse  care, chiar daca nu sunt autorizate de BNR sunt la fel de sigure si apreciate de clienti.

            Este vorba despre serviciile home banking ale Alpha Bank – Aplhaline, BCR – e-BCR ( un serviciu destinat intrprinderilor mici si mijlocii, cu volum mic de operatiune), RoBank – HBS, Bancii Agricole Raiffeisen – Multicash, serviciile Bacii Carpatica etc.

            Cu siguranta insa, pe fondul masurilor care vor conduce la implementarea, in cursul anului viitor a componentelor sistemului electronic de plati, precum si prin campanii de imagine menite sa explice clientilor persoane fizice si companiilor mici si mijlocii avntajele operarii de la distanta, situatia se va schimba in curand si vom ajunge in Romania, la fel ca si in Occident, la cifre de zeci si chiar sute de mii de utilizatori ai acestui serviciu.

            Platile electronice:  Sistemul electronic de plati este asteptat cu interes de marea majoritate a bancilor comerciale, aflate sub o presiune in crestere din partea clientilor pentru a-si imbunatati calitatea serviciilor. Din acest punct de vedere, noul sistem va aduce imbunatatiri substantiale, realizand o restructurare profunda a activitatii de plati interbancare.

            „Bancile si mai ales consumatorii finali sunt interesati, in principal, de trei aspecte: durata decontarilor, pretul pe care trebuie sa-l plateasca si securitatea operatiunilor” (Mirela Palade).

            In privirea duratei decontarilor aceasta va scadea considerabil. Pentu anumite categorii de plati durata decontarii se va putea masura in secunde. Cel putin pentru inceput, nu toate platile se vor procesa in timp real, de aceasta facilitate beneficiind doar participantii conectati in mod direct la sistem. Clientii trebuie sa stie insa ca, in noul sistem, decontarea unui ordin de plata se va putea facea in aceeasi zi in care aceasta a fost transmis bancii, in functie de indeplinirea anumitor conditii, intervalul de timp putand varia de la cateva minute la cateva ore.

            Sub aspectul pretului pe care clientii vor trebui sa-l plateasca, se anticipeaza ca acesta se va situa sub nivelul existent in momentul de fata. De altfel, comisioanele pentru platile interbancare nu au mai fost majurate de BNR din 1999, iar TransFonD – societatea care apreluat o parte insemnata a activitatii de plati de la banca centrala in 2001.

            Daca ne referim la securitatea operatiunilor, proiectul prevede o serie de masuri de natura a preveni accesul neautorizat la sistem, prin utilizarea unor tehnici si metode similare cu cele folosite si in alte tari in acest domeniu de activitate.

            Din perspectiva Bancii Centrale, aceasta va aduce un plus de siguranta in ceea ce priveste administrarea riscului in sistemele de plati, deoarece riscul de decontare va fi minim si va contribui la o imbunatatire a managementului lichiditatii in sistemul bancar.

            Un prim pas catre introducerea sistemului electronic a fost facut la 15 februarie 2002 cand a fost centralizata procesarea platilor de mare valoare. Aceasta masura este de natura sa faciliteze intrarea in functiune a sistemului de decontare bruta in timp real, itrucat cicuitul nou al platilor este similar cu cel prevazit pentru RTGS, primul subsistem care va fi operational probabil, la inceputul anului 2003.

            Concluzii:

Sistemul bancar in Romania s-a dezvoltat considerabil in perioada 1999-2002 prin cresterea numarului utilizatorilor de carduri, prin efectuarea transferurilor de bani prin serviciul Western Union care este liderul mondial al serviciilor de transfer de bani si prin abordarea serviciilor bancare din gama celor „la distanta” (Home Banking, Phone Banking sau Internet Banking).

Rata infractionalitatii bancare a scazut datorita masurilor luate de FRAF care este alcatuit din reprezentanti ai bancilor emitente de carduri.

Mai mult de jumatate din posesorii de carduri au sub 35 de ani. Numarul cardurilor detinute de o persoana variaza in functie de gradul de scolarizare si de venitul net.

Sistemul electronic de plati ce va fi implementat in Romania va fi unul dintre cele mai moderne, putandu-se conecta oricand cu sistemele similare ale Uniunii Europene.

Niciun comentariu: