Referat - Efectele calamitatilor naturale

Cutemurele de pamant se considera ca detin un loc aparte in cadrul calamitatilor naturale, prin urmarile lor dezastruase. Cutremurele care au afectat grav tara noastra in secolul XX si care au produs pierderi umane si materiale considerabile au avut loc in 10 noiembrie 1940 si 4 martie1977. In afara de acestea, trebuie mentionate si cutremurele din 30 august 1986, 30 mai 1990, precum si cele de dupa 12 iulie 1991 din zona Banloc - Timis, care  au produs avarieri de cladiri si moartea ori ranirea multor oameni.

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a provocat, distrugerea a circa 500 de cladiri  joase in zona Vrancea si avarierea multor cladiri inalte din generatia cu schelet de beton  armat, inclusiv prabusirea blocului ,,Carlton" (cu 14 nivele) din Bucuresti.

Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat, la randul sau, 1.570 de pierderi omenesti, 11.300 de raniti (90% dintre victime numai in Bucuresti), 32.900 de locuinte avariate, a lasat 35.000 familii fara adapost, pagubele fiind evaluate la peste 2 miliarde de dolari.

In Bucuresti s-au prabusit 28 de cladiri inalte din generatia anterioara anului 1940 si 3 din generatia 1940-1977.

Cutremurele de pamant pot provoca:

-                     blocarea unor intersectii de strazi principale, ca urmare a colapsului unor cladiri si impiedicarea actiunilor de deblocare salvare.

-                     Distrugerea retelelor utilitare vitale (energie electrica, transport, telecomunicatii) si izolarea unor zone.

-                     Declansarea unor incendii.

-                     Distrugerea sau scoaterea din functiune a unor dotari spitalicesti.

-                     Distrugerea unui numar mare de locuinte de locuit si imposibilitatea de a mai caza temporar populatia din zona respectiva.

Asupra populatiei, efectele seismelor se pot manifesta prin:

-         actiunea directa (pierderi de vieti omenesti si raniri), ca urmare a avarierii si prabusirii unor constructii (sau a unor elemente din structura acestora, a mobilierului si obiectelor), a incendiilor si inundatiilor post-seismice

-          actiunea indirecta (pierderi de vieti si raniri, afectiuni psihice), ca urmare a unor fenomene secundare si tertiare produse de seisme (incendii in lant, zvonurile, reactii psihice post-seismice etc.).

Se pot forma trei zone de distrugere, astfel:

  o zona cu distrugeri de imobile si din care nu raman decat scheletele de rezis-tenta, ingropate mai mult sau mai putin sub daramaturile de suprastructura; masa si volumul daramaturilor sunt variabile, dupa materialele folosite la constructii: caramida, beton, beton armat, schelet metalic etc.; in aceasta zona, caile de acces sunt total blocate de daramaturi, iar drumurile, podurile si via-ductele sunt distruse.

  o zona cu distrugeri mai mult sau mai putin totale, in special la constructiile usoare; cele care sunt solid construite rezista; caile de acces in aceasta zona sunt blocate prin caderea copacilor, firelor, cablurilor si a vehiculelor rasturnate.

  o zona cu daramaturi partiale si izolate, unde caile de acces nu sunt blocate.

Alunecarile de teren se produc pe versantii dealurilor prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale ( ploi torentiale, miscari tectonice, prabusiri ale unor grote, eroziuni puternice) sau chiar ca urmare a unor activitati umane. Alunecarile de teren sunt totusi foarte periculoase prin afectarea unor constructii, determinata de deplasarea terenului sau prin acoperire. Ele pot de asemenea , bara cursul unor ape curgatoare creând baraje de acumulare temporare sau permanente, sau produc chiar distrugerea unor baraje.

Alunecarile de teren sunt foarte raspandite in tara noastra, dupa statisticile intocmite, existand o suprafata de 900.000 ha pe care se pot produce alunecari de teren. In Romania, cea mai importanta si cunoscuta alunecare de teren a constituit-o deplasarea varfului Suhardelul, bararea raului Bicaz si formarea lacului Rosu.

Alunecari de teren de mai mare amploare s-au produs la Malu cu Flori (1979) si

Varfuri (1980) in judetul Dambovita, Zemes (1992) in judetul Bacau si Izvoarele (1993) in judetul Galati. Au fost distruse 110 case, grav avariate 21, iar peste 25 ha de pamant au fost puternic degradate.

Inundatiile produse de ploi depasesc uneori albia raurilor, prin revarsarea apelor acoperindu-se suprafete mari de teren. Si inundatiile, ca si celelalte tipuri de calamitati se pot datora unor fenomene naturale, dar si unor activitati umane (inundatii accidentale)

Cele mai frecvente inundatii sunt, insa, cele datorate revarsarii apelor curgatoare sau formarii unor torente, ca urmare a unor ploi abundente, de lunga durata, sau topirii rapide a straturilor de zapada, a blocarii cursurilor de apa de catre gheturi sau crearii unor baraje artificiale prin alunecari de teren etc. Ploile torentiale si topirea zapezilor creeaza conditii pentru cresterea nivelurilor  apelor curgatoare si revarsarii acestora peste albie, ceea ce poate afecta suprafete intinse de teren. Acest fenomen conduce la crearea unui front de apa denumit unda de viitura, a carei amploare depinde de cantitatea si durata precipitatiilor, precum si de distributia acestora in cadrul unui bazin hidrografic. Undele de viitura pot transporta cantitati de apa de cateva sute de ori mai mari decat in mod obisnuit. In tara noastra, in 1970, Muresul a transportat in zona Aradului 2.400 m3/s apa, in comparatie cu 21 m3/s, cat realizeaza in regim normal.

In Romania exista aproape 1.000 de localitati si peste 1.500.000 ha de teren care pot fi inundate de: Mures, Somes, Tisa, Crisuri, Dunare, Arges, Bega, lalomita, Timis, Jiu, Olt, Buzau, Prut, Siret si altele.

Inundatiile au fost si vor fi in continuare in atentia inspectoratelor de SU , in primul rand pentru salvarea oamenilor surprinsi de ape si, ulterior, pentru asigurarea conditiilor necesare pentru cazare, asigurarea nevoilor de alimente, asistenta medicala etc.

Inzapezirile si avalansele apar ca rezultat al caderilor abundente de zapada si viscolelor care pot dura de la cateva ore pana la cateva zile. Ele ingreuneaza in special deplasarea mijloacelor de transport de toate tipurile (rutiere, feroviare si chiar aeriene), activitatea in obiectivele agricole, aprovizionarea cu materii prime, energie electrica si gaze pentru agentii economici, precum si telecomunicatiile.

Pentru idepartarea cantitatilor mari de zapada de pe caile de acces si pentru reluarea normala a activitatilor economico-sociale, sunt necesare un numar mare de mijloace mecanice specializate si adaptate. Formatiunile de protectie civila care dispun de tehnica au un rol important in actiunile de deblocare a cailor de acces si asigurarea reluarii activitatilor in localitatile si zonele afectate de cantitati mari de zapada. In tara noastra, in fiecare an, sunt zone intinse acoperite cu un strat gros de zapada, mai ales in cele de deal si de munte in timpul iernii, dar si in cele de campie, de la arcul carpatic  Buzau spre Braila - Constanta, cand zapada este viscolita si se ajunge la introieniri masive. Cea mai mare cantitate de zapada cunoscuta in Bucuresti a fost in anul 1953, cand s-au format troiene de 2-3 m inaltime si se circula cu schiurile, doar pentru aprovizionarea unor spitale.

Avalansele se produc, de regula, in muntii cu versanti abrupti si se formeaza din zapada care se strange pe pantele din apropierea varfurilor. Rezulta astfel nameti uriasi care, in anumite conditii (seisme, supradimensionare), isi pierd stabilitatea si se prabusesc. Avalansele au o mare forta distructiva si provoaca daune materiale complexelor industriale si hidrotehnice din zonele pe care le cuprind, afectand caile ferate si soselele, retelele electrice si de comunicatii, locuintele si cabanele, iar in unele situatii produc victime omenesti.

Incendiile de padure au loc datorita secetelor indelungate, fulgerelor, focurilor neglijente ale omului (intretinute de vantul prielnic). In aceste zone actioneaza, de obicei, inspectoratele de SU , care dispun de tehnica adecvata situatiei si terenului.

Epidemiile si epizootiile intra tot in  raza de actiune a inspectoratelor de SU avand o metodologie separata pentru rezolvarea acestor probleme de aceasta natura prin actiuni profilactice , de informare a populatiei si prin metode specifice.

In secolul XX, in lume au avut loc calamitati care au dus la mari pierderi umane si materiale, astfel:

- cel mai violent cutremur s-a produs in Alaska (SUA) avand o magnitudine de 8,5 grade pe scara Richter (a produs victime putine - 130 -, datorita densitatii reduse a populatiei);

- in Peru, ca urmare a cutremurului din 1970, si-au pierdut viata 66.800 de oameni, 200.000 au fost raniti si 800.000 au ramas fara locuinte;

- in urma prabusirii unui versant de calcar (aproximativ 240 milioane m3) in barajul de pe raul Vaiant (Italia), a rezultat formarea unui val de peste 100 m (peste coronament), care a distrus complet, in circa sapte minute, localitatea Longaranne, iar 2.100 de persoane si-au pierdut viata;

- in China, prin revarsarea fluviului lan-Tze, in urma unei ploi abundente, au fost inundate peste 600 de localitati; totalul victimelor fiind intre 2,3-2,7 mi­lioane persoane;

Niciun comentariu: