Sunt un soldat in armata cunoasterii.Mi-e sete de dreptate, de adevar si le caut in tot universul!

duminică, 21 iunie 2009

Incarcati-va cartela de telefon free!!!


Pentru activare da click pe acest link!

http://incarcare-cartele-telefon.execom.ro/

Nu trebuie sa-mi multumiti pt pont!!

sâmbătă, 20 iunie 2009

Programe Office - mic glosar

A
abstract – rezumat al unui document. Prin comanda Tools – AutoSummarize, crearea unui rezumat este asistatã de cãtre sistem. Se pot obtine si liste de cuvinte cheie (keywords) care ajutã la regãsirea si identificarea documentelor (vezi File – Properties – Summary).
add-in – program suplimentar care extinde posibilitãtile unei aplicatii. Asemenea programe pot fi furnizate de creatorul principal al unei aplicatii sau de producãtori independenti. Pentru aplicatiile din Microsoft Office se controleazã prin comenzi ca Templates and Add-Ins (Word) sau Add-Ins (Excel).
B
baseline – linia de bazã ipoteticã pe care se aliniazã caracterele dintr-o linie de text.
background – fundal. În anumite situatii, reprezintã culoarea foii de hârtie si se diferentiazã de foreground, care reprezintã culoarea cu care se deseneazã (scrie).
Bookmark – semn de carte, punct de referintã. Pentru navigarea în documente mai lungi se pot defini asemenea puncte de referintã în locurile importante. În Word se definesc prin Insert – Bookmark.
Bullet – punct de listã. Semn grafic prin care se introduc elemente ale unei liste nenumerotate.
C
Callout – baloane adãugate unei imagini si continând texte explicative (precum cele utilizate frecvent în caricaturi).
Caption – legendã. Texte explicative atasate figurilor, graficelor, ilustratiilor. Pot fi gestionate în mod automat (text, numerotare).
Case – capitalizarea literelor: uppercase = litere mari, lowercase = litere mici.
Cell – celulã într-un tabel. Elementul de bazã al unei foi de calcul.
Chart – diagramã, grafic. Prin inserarea unor diagrame adecvate, creste viteza de transmitere si de asimilare a informatiilor numerice.
Checkbox – boxã de control. Reprezentat grafic printr-un mic pãtrat, permite selectarea unei optiuni prin marcarea pãtratului √.
Clip art – bibliotecã de imagini.
Clipboard – mecanism prin care se pot copia informatii între dicerse aplicatii.
Contact – întâlnire. Liste de întâlniri contin informatii de tipul: nume, adresã etc. Listele pot fi gestionate automat prin aplicatia Outlook.
Cropping – ajustare. Tãierea pãrtilor marginale inutile dintr-o fotografir (imagine).
Cross-reference – referintã încrucisatã. Trimiteri, de diferite tipuri, la informatii asociate locului curent din document.
Customizing – personalizarea unei aplicatii. Modificarea configuratiei afisate, selectarea comenzilor frecvente, automatizarea actiunilor proprii. Croirea aspectului unei aplicatii dupã necesitãtile utilizatorului (aplicatia rãmâne însã completã, se schimbã doar afisarea sau se simplificã modul de acces).
Cutting and pasting – tãiere si alipire. Operatie prin care o portiune de document este tãiat (cut) dintr-un loc si lipit (paste) în alt loc, cu rearanjarea automatã a documentului.
D
Drag-and-drop – trage si lasã. Tehnicã prin care obiecte (portiuni de text) sunt agãtate cu mouse-ul, trase si lãsate în alt loc din document.
Drawing objects – obiecte desenate. Orice element grafic adãugat unui document prin intermediul programelor utilitare dedicate desenãrii.
DDE, dynamic data exchange – tehnicã prin care se pot schimba informatii între aplicatii diferite, în mod dinamic (modificarea informatiilor într-o aplicatie produce reflectarea automatã a modificãrilor în aplicatiile legate).
Drop cap – letrinã. Literã care ocupã un spatiu vertical mai mare la începutul unui paragraf.
E
Em dash, em space – cratimã sau spatiu de lungime egalã cât caracterul m.
En dash – cratimã de lungime egalã cu caracterul n.
Embedded objects – obiecte "înrãdãcinate", scufundate, într-un document. Plasarea unui astfel de obiect (grafic, imagine etc.) este controlatã, în general, de Insert – Objects. Modificarea unui obiect scufundat este limitatã în aplicatia gazdã si completã doar în aplicatia care a creat obiectul.
Export, exporting data – operatiune prin care datele create într-o aplicatie (cu un format specific) sunt convertite în fisiere structurate potrivit cerintelor altor aplicatii.
F
Field – câmp. Zonã din document, gestionatã automat, care contine informatii de tipuri predefinite: numãrul paginii, ecuatie, numele autorului, formule de calcul etc.
Fills – fonduri. Fundaluri create prin inserarea unor elemente grafice.
Filter – filtru, filtrare. Tehnici prin care se selecteazã informatii dintr-o listã sau se modificã imagini, în sensul uzual din prelucrarea fotografiilor.
Flip – repozitionarea textelor sau graficii prin rotire cu 180 de grade.
Form – formular. Documente care contin zone (câmpuri) ce urmeazã a fi completate ulterior. Procesarea formularelor poate fi automatizatã în Microsoft Office.
Frame – cadru. O zonã, cu chenar sau nu, care permite plasarea de text si graficã în mod independent de portiunile adiacente din document.
G
Gridlines – linii de caroiaj. Sunt vizibile, la cerere, în document, pentru pozitionarea exactã în paginã. Tipãrirea lor este optionalã.
Grouping – grupare. Operatiune prin care elemente separate de desen sunt grupate pentru a fi plasate sau modificate în mod unitar.
Gutter – spatiu suplimentar la marginea foii de hârtie, utilizat, de obicei, pentru legarea foilor tipãrite.
H
Headers and footers – anteturi si picioare (subsoluri) de paginã. Un antet definit o datã apare pe toate paginile unei sectiuni, analog pentru picioarele de paginã. Servesc pentru plasarea de informatii precum numãrul paginii, titlul lucrãrii, autorul etc.
Hidden text – text ascuns. Se utilizeazã de cãtre sistemul de calcul pentru a pãstra informatii de editare/formatare, sau de cãtre utilizator. Tipãrirea unui text ascuns este optionalã.
HTML – limbaj de marcare pentru definirea documentelor vizibile, prin Internet, în paginile Web. Documentele Office pot fi salvate în format HTML, ceea ce permite postarea lor în pagini Web.
Hyperlink – legãturã de hipertext. Trimitere cãtre un document (în sensul cel mai general acceptat) aflat, sau nu, pe calculatorul propriu. Este utilizatã cel mai des pentru a defini salturi între documentele HTML.
Hue – caracteristicile distinctive ale culorilor (identificate prin denumiri), diferite de caracteristicile de strãlucire, sau saturatie.
I
Import, Importing data – tehnicã prin care se acceseazã informatii create în alte aplicatii. Operatiunea de import a datelor presupune o convertire, la formatul de fisier propriu aplicatiei curente, a formatelor fisierelor.
Indentation – spatierea paragrafelor, pe orizontalã, între marginile foii de hârtie. Primul rând poate fi spatiat (indentat) diferit fatã de restul paragrafului.
K
Kerning – spatierea selectivã a caracterelor. Anumite perechi de caractere pot fi apropiate mai mult (de exemplu W si o) pentru a crea un aspect mai compact al textului.
Keyboard shortcuts – taste directe. Combinatii de taste (de exemplu CTRL+A) care permit accesul direct la anumite comenzi (accesate de obicei prin deschideri succesive de meniuri si cutii de dialog).
L
Layer – strat. Un document poate sã fie organizat în straturi, care se pot misca liber unul peste altul. De exemplu, un document Word are un strat de text si un strat de desen. În ultimul strat se plaseazã imagini, care pot fi miscate pe deasupra textului.
Linking – legare. Tehnicã prin care nu se realizeazã inserarea, importul unor date în documentul curent, ci se stabileste doar legãturã cãtre datele referite. Tehnica este utilizatã împreunã cu tehnica de înrãdãcinare (embedding).
Layout – aranjare, plan. Prin ~ se întelege modul general de organizare a unui document (obiect). Pentru Word, în planul general se include modul de dispunere a anteturilor si subsolurilor de paginã, organizarea sectiunilor etc.
Lists – liste. Enumerãri de elemente, în paragrafe succesive. Listele pot fi numerotate (numbered lists) sau nenumerotate, cu buline (bulletted lists).
Logo – emblemã. Contine text si graficã identificând, uzual, o firmã. În Word, poate fi reutilizatã, o datã construitã, prin intermediul comenzii Insert – AutoText.
M
Margins – margini. Este spatiul liber dintre textul documentului si marginile fizice ale foii de hârtie. Suprafata ocupatã efectiv de document este suprafata activã (live area). Marginile sunt specifice unei sectiuni.
Macro – O succesiune de operatiuni efectuate asupra documentului si care are un nume distinctiv. Permite repetarea succesiunii de operatiuni la simplul apel al numelui. Denumirea vine de la macroinstructiune, gestionarea macrourilor este prin comanda Tools – Macro.
Master document – document principal (în Word) prin care se pot unifica documente create de autori diferiti în timp sau spatiu. În PowerPoint, prin master se identificã sablonul de formare a entitãtilor specifice.
Merge – unificare, fuziune. Operatiune prin care se realizeazã contopirea a douã documente, celule, document si date etc.
N
Nonprinting characters – caractere netipãribile prin care aplicatiile memoreazã informatii privind formatarea textului.
O
Object – obiect. Denumire prin care se referã o entitate, produsã eventual în altã aplicatie, care poate fi inseratã si pozitionatã în documentul curent, cu trimitere directã la tehnica programãrii orientate pe obiecte. Toate entitãtile uzuale din Office (paragrafe, celule, tabele, imagini, sectiuni etc.) corespund unor obiecte care pot fi procesate programatic.
ODBC – Open Database Connectivity. O metodã standard de partajare a datelor între baze de date si aplicatii. Interogarea bazelor de date are loc prin SQL (Structured Query Language) Aplicatiile din Microsoft Office dispun de un set de interfete (drivere) pentru accesarea celor mai uzuale formate de baze de date (dBase, FoxPro, Paradox etc.). Foarte multe aplicatii, produse de independenti, sunt însotite de uneltele necesare accesului la formatele proprii de date.
OLE – Object Linking and Embedding. Tehnicã prin care obiecte produse de aplicatii diverse pot fi inserate într-un document.
Option button – buton de optiune. Reprezentat printr-un cerc, permite selectarea unui atribut. Diferenta fatã de o boxã de control este aceea cã un grup de butoane de optiune pot actiona ca butoane radio: un singur buton din grup poate fi activ la un moment dat (actionarea altui buton deselecteazã pe celelalte).
Organization chart – diagramã organizationalã, produsã de un program utilitar dedicat si inserabilã într-un document Word ca un obiect.
P
Palette – paletã. Un numãr limitate de culori, unitare, permitând totusi o varietate suficientã de culori.
Pica – unitate de mãsurã în tehnoredactare. 1 inch = 6 pica, 1 pica = 12 puncte.
Point – punct tipografic. 1 inch = 72 p.
Portable document – un document care poate fi vizualizat/tipãrit aproximativ la fel pe orice calculator sau imprimantã.
Posterisation – tehnicã de procesare a imaginilor în care sunt eliminate tonurile luminoase si medii de gri.
Proportionally spaced – spatiere proportionalã. Atribut al fonturilor proiectate astfel încât fiecare caracter ocupã o zonã proportionalã cu dimensiunea caracterului (m ocupã o zonã mai mare decât i). Fonturile care nu au aces atribut sunt monospaced.
Protecting documents – protejarea documentelor. Aceasta se poate realiza, în Office, prin stabilirea unor parole necesare la deschiderea sau/si modificarea documentelor.
R
Read-only access – acees doar pentru citire. Un document read-only nu poate fi modificat.
Routing documents – transmiterea (rutarea) documentelor în retea, de regulã drept atasãri la un mesaj e-mail.
S
Saturation – saturatie. Mãsura intensitãtii unei culori.
Shapes – forme desenate. Create drept obiecte grafice, pot fi remodelate, pot sã continã text.
Sharing information – capacitatea de a accesa/procesa informatii simultan cu alti utilizatori.
Solarization – efect creat pe o imagine prin convertirea unei pãrti în negativul ei.
Style – totalitatea atributelor unui obiect. Un stil poate fi denumit si aplicat astfel unui obiect din aceeasi clasã.
T
Template – sablon. Un document care constituie modelul dupã care se creeazã un nou document. Poate contine texte globale, imagini, formate, macrouri etc.
Text box – o zonã, cu chenar sau nu, în care se poate înscrie si formata text în mod independent fatã de textul înconjurãtor. Similar unui frame, este definit ca un obiect desenat.
W
Watermark – filigran. Text sau/si graficã plasate în fundalul fiecãrei pagini.
Wizard – vrãjitor. Programe auxiliare care conduc utilizatorul, prin rãspunsuri la întrebãri, în realizarea unei sarcini. Multe activitãti, de la deschiderea unor documente sau de la formatarea automatã, sunt conduse în Microsoft Office prin wizarduri specifice.
Z
Zoom – mãrire/micsorare la scarã. Utilã la pozitionare precisã a unor elemente sau la o vizualizare mai clarã

vineri, 19 iunie 2009

Ce este mic, uneori invinge si ferocitatea animalelor

30

Tutorial :Crearea unui Gif in photoshop

crearea unui gif

Uleiurile rafinate chimic

Spre deosebire de uleiurile din productia noastra, care sunt PRESATE LA RECE, limpezite doar prin strecurare mecanica fina si nerafinate chimic, oriceALTE uleiuri sunt produse pe cale industriala, si rafinate chimic. Rafinarea industriala a unui ulei este de regula chimica si presupune indepartarea unor substante si corpuri straine prin metode fizice si chimice. Dar in urma rafinarii chimice, rezulta un produs ce, desi il numim ulei, contine o prea mica parte din uleiul initial, continut in semintele din care a fost extras, avand in plus si apa, dar si resturi toxice insemnate din substantele chimice cu care a fost rafinat.Acest lucru se intampla deoarece industria producatoare de ulei RAFINAT s-a dezvoltat pe principiul rentabilizarii maxime, chiar si in detrimentul calitatii. Fara o prea severa selectare a semintelor, pentru a se obtine un randament mare, extractia se face din seminte incinse, chiar prajite. Uleiul brut obtinut , supus astfel unui proces de rancezire rapida, nu poate fi consumat ca atare datorita gustului si mirosului extrem de neplacute. Pentru cosmetizarea acestui produs, se recurge la rafinare fizica si chimica . In prima parte a rafinarii, cu soda caustica (NAOH) se neutralizeaza marea majoritate a acizilor grasi polinesaturati ce se transforma in sapun . Dupa indepartarea sapunului, uleiul se filtraza si se trateaza cu acid sulfuric (H2SO4) sau mai nou cu acid fosforic pentru neutralizare si pentru ca uleiul sa aiba un aspect sclipitor . In final dupa ce a fost incalzit de citeva ori pana la temperaturi de peste 150 C uleiul rafinat se mai spala cu abur supra incalzit (300 C) pentru a se decolora si indeparta toate mirosurile nedorite, dar si pentru a se introduce o cantitate de apa care sa-i sporeasca si mai mult rentabilitatea financiara. Din acest moment uleiul rafinat chimic capata un nume si este mai cautat sau nu pe piata, in functie de pret si de reclama ce i se va face. Consumatorul va spune ca este mai bun sau mai rau, apreciind doar culoarea si evident gustul care, gretos fiind, nu-i excita intr-un mod prea placut papilele gustative. Iata ce consuma persoanele care includ in alimentatia lor uleiuri rafinate ! Aveti acum explicatia de ce persoanele sensibile cu stomacul nu suporta prajelile , de ce se consuma atat de mult ulei rafinat (30%ulei+70% apa) la mancare, de ce ne simtim rau cand consumam mancaruri si sosuri pe baza de legume prajite in ulei. Exemplul cel mai reprezentativ este zacusca, care preparata cu ulei rafinat nu poate fi consumata de persoane cu digestie dificila, dar preparata cu ulei Cardinal poate satisface cele mai sensibile gusturi si nu provoaca neplaceri gastrice nimanui. Explicatia vine singura: •oricat de bine s-ar doza soda caustica sau acidul sulfuric o parte din aceste substante raman in continutul uleiului rafinat chimic si este ingerata odata cu alimentele preparate cu ulei rafinat chimic. •incalzirile repetate distrug si altereaza intr-un ulei rafinat chimic tot ce ar mai fi ramas la presare din uleiul vegetal pur. la final uleiul rafinat chimic se mai"innobileaza" cu un conservant pentru ca sa nu se rancezeasca nici peste 2 ani de la fabricatie . Usor de observat este si procentul de apa pe care o contine inglobata prin tehnologia de rafinare, care depaseste lejer 50%. Asa se explica evaporarea nefireasca a uleiului rafinat chimic, dupa fiecare prajire. Din ce in ce mai mult, pentru marirea extractiei de ulei industrial, rafinat chimic si implicit, micsorarea pretului de vanzare, se foloseste spalarea cu benzen a reziduurilor de seminte rezultate de la prima presare si eliminarea benzenului din uleiul rezultat, prin evaporare. (Tehnologiile moderne de producere a uleiului rafinat chimic nici nu mai prevad stoarcerea mecanica ci direct extractia cu solvent ) Aceasta in conditiile in care benzenul are o fractie volatila, care se evapora si una grea, care nu se evapora si care este cancerigena. Ghiciti singuri ce fel de ulei rafinat (!!! ) rezulta in urma unei asemenea operatii

Logica barbatului insurat

Soţ si soţie la poarta Raiului.Sf. Petru le repartizează un bungalow pe o plajă insorita, langa o mare albastra, intr-o clima perfectă:- Aveţi teren de golf şi tenis, piscina, şi daca vă e foame si n-aveti chefsa gatiti, puteţi merge la oricaredin barurile din apropiere. Totul e gratis.Soţul catre soţie:- Ai văzut?... Dacă nu erai tu cu tărâţele tale, cu antioxidantii şi fulgiide ovaz şi fibrele vegetale...puteam ajunge aici inca de acum 10 ani!

Invatamintele vietii!!!

Un tip isi baga capul pe usa frizeriei si il intreaba pe frizer cat timp are pana poate sa fie si el tuns,fiind o zi foarte aglomerata,frizerul se uita in jur si raspunde:
- Cam doua ore si tipul pleaca instant.Peste cateva zile acelasi tip intra in frizerie si intreaba cat are pana poate sa fie tuns, fiind o zi si maiaglomerata frizerul se uita in jur si raspunde:"
- Cam trei ore . Tipul inchide usa si pleacaPeste cateva zile acelasi intra in frizerie si intreaba cam in cat timp poate fi tuns, frizerul se uita in jur si raspunde:
- Cam o ora jumatate tipul se intoarce si iese din frizerie. Frizerul, deja curios, il roaga pe Ion:
-Bai Ioane dute un pic dupa el ca vine de ceva timp si tot intreaba cat timp are pana sa fie tuns dar nu se intoarce niciodata. Ion pleaca in urma tipului.In jumatate de ora Ion intra in frizerie razand in hohote. Frizerul il intreaba:
- Ei,si unde se duce tipul asta dupa ce pleaca de aici?Ion in genunchi de ras, cu lacrimi in ochi, rosu la fata se uita la frizer si ii raspunde:"LA TINE ACASA!!!"

miercuri, 17 iunie 2009

XP - Administrarea accesului la registry în funcţie de contul de utilizator

În multe familii, membrii acesteia împart acelaşi calculator. Ca utilizator principal şi ca administrator, vreţi să vă asiguraţi că ceilalţi utilizatori nu vor face schimbări în registry.Specificaţi la nivel de utilizator cărui utilizator îi va fi refuzat accesul la registry. Windows XP: Selectaţi în partea stângă a structurii „HKEY_USERS” şi deschideţi „File/Load Hive”. În dialog, navigaţi la „C:\Documents and Settings” – directoarele diferitelor profiluri de utili zator sunt listate aici. În directorul dorit, selectaţi „ntuser.dat” şi clic pe „Open”. În dialogul următor, introduceţi numele utilizator ca nume în „Key name” – vă ajută la identificare în structura arborescentă. Aveţi acum acces la setările specifice contului. Navigaţi sub numele de utilizatorla „Software/Microsoft/Windows/Current Version/Policies” şi deschideţi cheia „System”. Dacă aceasta nu este disponibilă, creaţi-o cu „Edit/New/Key”. Marcaţi-o şi creaţi intrarea „DisableRegistryTools” din tipul de date „REG_DWORD”. Setaţi „Value” la „1”. Din nou, în stânga structurii arborescente, selectaţi directorul principal al profilului utilizator şi clic pe „File/Delete structure”. Răspundeţi cu „Yes” la întrebarea de securitate. De acum încolo, Windows va bloca încercările de acces la „Registry” ale respectivului utilizator.

David Deejay Feat Dony - So Bizarre

video

Full contact intre doi batrani

luni, 15 iunie 2009

Elemente componente ale Locomotivei electrice LE 5100 kw


Bloc redresor de 48 de diode legate cu 4 brate in serie

Contactorii de forta ai locomotivei de tip Ejc

Disjunctorul tip DBTF
Graduator cu controler cu volan
Inversoare ale locomotivei tip Urela 47

Volanul controlerului

Volanul controlerului are 12 pozitii: pozitia "0", opt pozitii de mers in regim tractiune situate in stanga si trei pozitii de franare electrica situate la dreapta poz. "0".Pozitiile de tractiune:
-0 > contactoarele de linie sunt deschise, motoarele de tractiune nefiind alimentate cu curent electric, graduatorul se afla pe treapta 1. Doar pe aceasta pozitie se poate manevra inversorul de mers.
-1 > inclemeaza contactorii de linie, MT sunt alimentate de pe treapta 1 a graduatorului cu ~ 48 V. Manevra necesitand ventilatia pornita (exceptand unele locomotive cu protectiile scoase)
-2 > graduatorul avanseaza pe treapta 3
-3 > graduatorul avanseaza pe treapta 5, si serveste ca pozitie de revenire a graduatorului pe treptele inferioare
-M > pozitia se numeste de mentinere, graduatorul ramane pe treapta 5 si foloseste la oprirea graduatorului pe treapta convenabila.
-A > aceasta pozitie se numeste de avans si comanda avansarea treptelor graduatorului automat (1 treapta / 0,4 sec.) pana la treapta 40Treptele suplimentare de slabire a campului:
-SC1 > comanda inclemarea contactoarelor de slabire a campului si slabeste capul cu 80 % rezultand la o crestere a curentului pe MT, respectiv a vitezei locom.
-SC2 > comanda slabirea campului pana la 65 %
-SC3 > comanda slabirea campului pana la 50 %Pozitiile de franare electrica:
-D > comanda inclemarea contactoarelor de franare, si serveste la scaderea treptelor graduatorului
-M > comanda oprirea graduatorului pe treapta de franare convenabila
-A > comanda avansarea treptelor graduatorului si cresterea curentului de franare aplicat MT Manevrele volanului controlerului si comenzile corespunzatoare date graduatorului sunt urmatoarele:
- manevrarea succesiva a volanului de pe pozitia M pe A si imediat inapoi pe M, comanda cresterea treapta cu treapta a graduatorului;
- manevrarea volanului de pe M pe 3 si imediat inapoi pe M, comanda scaderea treapta cu treapta a graduatorului;
- aducerea volanului din orice pozitie in A comanda cresterea automata a treptelor pana la treapta 40;
- readucerea volanului din A in 3, 2, 1, sau 0 comanda scaderea automata a treptelor pana la treapta 5, respectiv 3, 1;
- manevrarea volanului in pozitia F si imediat in M comanda cresterea gradata a curentului de franare / treptelor la graduator;- manevrarea volanului din M in D si imediat in M domanda scaderea gradata a curentului de franare / treptelor la graduator;
- readucerea volanului in D sau 0 comanda scaderea automata a curentului pana la incetarea franarii. Ventilatia blocurilor de franare S9 si S10 porneste la manevrarea volanului pe pozitia M de franare electrica si se opreste dupa 100 s dupa ce este manevrat in D sau 0, pentru o mai buna racire a rezistentelor de franare.


Pantograful

Transformatorul principal tip TFVL 580

Graduatorul este un dispozitiv de reglare a tensiunii aplicate MT respectiv a vitezei locomotivei, situat in sala masinilor atasat transformatorului principal in camera de inalta tensiune. Are 40 de trepte de tensiune, de la 48 - 967 volti.El are in compunere selectorul cu cele 20 de prize de tensiune, care este antrenat de un electromotor.

Medicamente cu E-uri incluse.........

Comportamentul copiilor poate fi afectat de siropurile cu aditivi.Siropurile de tuse, antibioticele şi produsele pe bază de paracetamol care conţin coloranţi artificiali îi fac pe micuţi gălăgioşi şi impulsivi
Patru din zece medicamente destinate copiilor conţin aditivi responsabili cu declanşarea comportamentului hiperactiv, arată un studiu al cercetătorilor britanici de la Universitatea Southampton, citaţi de „Daily Mail". Potrivit specialiştilor, chiar şi medicamentele indicate copiilor sub trei ani conţin un număr mare de aditivi periculoşi pentru sănătate. Campania desfăşurată de Comisia pentru Alimentaţie a analizat peste 70 de siropuri de tuse şi antibiotice.
Raportul comisiei a arătat că 28 dintre produsele analizate conţineau peste şapte aditivi alimentari, consideraţi de specialiştii de la Universitatea Southampton responsabili de declanşarea comportamentului hiperactiv la copii. Chimicalele au fost descoperite în 17 dintre cele 37 de produse pe bază de paracetamol, analizate în două din 11 medicamente pe bază de ibuprofen şi în patru din nouă siropuri de tuse studiate în timpul cercetării.
Dintre antibiotice, trei din cinci medicamente care conţineau amoxicilină sau eritromicină conţineau aditivi alimentari. În septembrie 2007, în urma mai multor studii de specialitate, s-a confirmat faptul că amestecul de coloranţi artificiali şi de conservanţi alimentari poate duce la creşterea cazurilor de comportament hiperactiv în cazul copiilor, se arată pe site-ul actiononadditives.com. Cu toate acestea, aditivii nu au fost excluşi din lista de ingrediente a produselor medicale sau din produsele alimentare destinate copiilor.

Coloranţii duc la dificultăţi de concentrare

Lista aditivilor care nu ar trebui să facă parte din lista de ingrediente a produselor farmaceutice pentru copii cuprinde: tartrazinul (E102), Quinoline Yellow (E104), Sunset Yellow (E110), Carmoisine (E122), onceau 4R (E124), Allura Red (E129) şi benzoatul de sodiu (E211). Studiul specialiştilor de la Universitatea Southampton a arătat că felul în care copiii se comportă este afectat de combinarea acestor aditivi din compoziţia medicamentelor.

Astfel, s-a observat că micuţii cu vârste între trei şi nouă ani întâmpinau, în urma administrării unor medicamente care conţineau un număr mare de aditivi, difi­cultăţi în a sta liniştiţi şi a se concentra, devenind gălăgioşi şi impulsivi.
Cu toate acestea, reprezentanţii asociaţiei producătorilor de medicamente din Marea Britanie afirmă că nu s-au descoperit dovezi care să ateste faptul că aditivii din medicamente cauzează probleme comportamentale sau de sănătate.

Etichete de avertizare

„Tartrazinul – E102, un colorant artificial galben, în combinaţie cu conservanţii, duce la apariţia comportamentului hiperactiv la copii. De asemenea, potrivit Agenţiei pentru Standarde Alimentare, acest aditiv, în alimente, produce iritaţii, dermatite, astm şi rinite alergice. De aceea, atât alimentele, cât şi medicamentele care conţin aditivul ar trebui să aibă un semn de avertizare a consumatorului", a explicat Anna Glayzer, unul dintre membrii Comisiei pentru Alimentaţie.
Depistarea aditivilor nu este uşoară, aceştia sunt prezenţi pe listele de ingrediente, însă, de cele mai multe ori, informaţiile sunt scrise folosindu-se litere foarte mici sau denumirea ştiinţifică a aditivului, astfel încât cel care cumpără nu reuşeşte să înţeleagă despre ce componente chimice este vorba, explică membrii Comisiei pentru Alimentaţie. De asemenea, unele alimente sunt vândute fără ambalaj şi astfel nu se ştie compoziţia produsului achiziţionat.

Minidictionar de E-uri

E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare, lapte praf si faina. Desi se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer, este permis in Romania.
E210 (acidul benzoic) se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm, in special la persoane dependente de medicatie, si poate reactiona, provocand hiperaciditate la copii. In urma testarii pe animale de laborator, a fost asociat si cu cancerul.
E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri, este de asemenea prezent in multe medicamente; se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis in Romania.
E250 (nitritul de sodiu) este utilizat in stabilizarea culorii rosietice a carnii conservate (fara nitrit, hot dogs si bacon ar arata gri) si da o aroma caracteristica. Adaugarea de nitriti in alimente poate duce la formarea de cantitati mici de substante cu potential cancerigen, in special in bacon. Companiile care proceseaza carnea adauga acum, pe langa nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a impiedica formarea de nitrozamine. Industria carnii justifica utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltarii bacteriilor producatoare de toxina botulinica.
E132 (indigotina) este un colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de patiserie, biscuiti; poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice. Este permis in Romania.
E123 (amaranthul) este obtinut din planta cu acelasi nume; este folosit in amestecuri pentru prajituri, umpluturi cu aroma de fructe, cristale pentru jeleuri, poate provoca astm, eczema si hiperaciditate; in teste pe animale a provocat defecte neonatale si moarte fetala.
E122 (azorubina) este un colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga la dulciuri, martipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina. Este interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia. Este permis in Romania.
E155 (brun HT) este utilizat in ciocolata si prajituri. Poate produce reactii adverse la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice. Se cunoaste, de asemenea, ca poate produce sensibilitate dermica. Este interzis in Danemarca, Belgia, Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Austria, SUA, Norvegia. Este permis in Romania.
E952 (ciclamat) este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse; unele testari au aratat ca poate fi cancerigen; este interzis in SUA (din 1970) si Anglia din cauza potentialului cancerigen. Este permis in Romania.
E312 (galat de dodecil) se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase; poate provoca iritatie gastrica sau cutanata; nu este permis in alimente pentru sugari si copii mici deoarece provoaca tulburari hematologice; este asociat, de asemenea, cu tulburari nervoase; se foloseste in uleiuri, margarina, untura, sosuri de salate. Este permis in Romania.
E420 (sorbitol si sirop de sorbitol) este un indulcitor artificial si umectant care se obtine din glucoza sau prin sinteza; se foloseste in dulciuri, fructe uscate, hrana saraca in calorii, siropuri farmaceutice si este printre primii sapte conservanti utilizati la produsele cosmetice; nu este permis in hrana pentru sugari si copii mici deoarece poate provoca tulburari gastrice. Este permis in Romania.
Atentie - colorantii din sucuri si dulciuri produc cancer
Dulciurile si produsele racoritoare sunt destinate in special copiilor si, pentru a fi mai ispititoare, au nevoie de coloranti cat mai atragatori. Acestia, desi valorosi prin proprietatile lor intrinsece, sunt vatamatori pentru sanatate, determinand deficiente in vitamina B6 si zinc si chiar aparitia, in timp, a unor tumori. Un astfel de colorant este tartrazina - E102, acceptat de legislatia romaneasca, dar interzis pentru produse alimentare in Suedia, Elvetia, Marea Britanie si Olanda.
Conform unui studiu al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor (APC) din Romania, s-a constatat ca pe piata romaneasca exista anumite produse, destinate in special copiilor, care contin acest colorant: bomboanele Ciclete cu aroma de zmeura (producator C.M. Chimica Daily Bucuresti), bauturile racoritoare Kick de portocale (sub licenta Royal Crown Company), Prigat Orange Light (Sigat Beverage Company), Fanta Exotic (SC Coca-Cola HBS Rom) si Mirinda Orange (imbuteliata la Quadrant-AMRoQ Beverages), bomboanele Kathy Lemon (Confiseue Kathy, Bruges), budinca cu gust de vanilie (Euro Food Prod), bomboanele gumate Sugus Exotic (Kraft Foods Romania), acadelele Chupa Chups (Elkeka Romania), Bega - baton cu spuma si jeleu de lamaie (Kandia Timisoara Romania) si Kroky Mania (jeleuri Silvana drajate de caise, zmeura sau portocale, produse de Kraft Jacobs Suchard Romania).
Efecte negative asupra sanatatii
Acest colorant determina o reactie de intoleranta la aproximativ zece oameni din o mie, care se manifesta prin edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm, purpura si chiar soc anafilactic. Persoanele alergice la aspirina sunt alergice si la tartrazina. Acest colorant se elimina preponderent prin bila, deci persoanele cu afectiuni la nivelul acestui organ pot avea probleme cu sanatatea din cauza consumului unor produse colorate cu tartrazina. Consumul acestor produse determina deficiente in vitamina B6 si zinc, ceea ce declanseaza probleme mai ales femeilor. S-a constatat ca vitamina B6 este implicata in metabolismul progesteronului, care la randul sau are un rol in procesarea excesului de estrogen. In acest fel, femeile cu probleme hormonale (hipersecretii de estrogeni) pot sa dezvolte in timp diferite tipuri de tumori (fibroame etc.).
Doza maxima admisa
APC Romania solicita autoritatilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel putin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece s-a constatat ca dozele mari de tartrazina determina modificari histologice ireversibile ale ficatului. Tinand cont ca acest compus este frecvent folosit in bauturile racoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazina pot deveni extrem de grave. Doza maxima admisa pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar in produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu exceptia rahatului, unde doza admisa este de 30 mg/kg. Cu alte cuvinte, daca un producator introduce in bauturi racoritoare cantitatea maxima de colorant - 70 mg/kg (echivalent litru) - atunci o persoana de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant, in timp ce doza maxima admisa pentru o persoana de 30 kg este de 22,5 mg.
Asadar recapitulam...
-aditivi alimentari care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330;-aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250, 251, 252;-aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233;-aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312;-aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive: E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407;-aditivul care distruge vitamina B12: E200.
E123 - este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorandu-le in acel galben de "apus de soare", de care vorbeam ceva mai sus.E330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert.E102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune cancerigena si el.
Articol aparut in 2001 in ziarul Curentul
Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvant aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera "E", urmat de un numar format din trei sau patru cifre. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din "E"-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.
"E"-urile, sinonime cu otrava
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care, in mod normal, nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic - avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a produselor alimentare respective.
E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip "E" pentru aditivii alimentari.
Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave, care nu mai pot fi tratate.
Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al treilea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.
Organismul, supus la bombardamente chimice
Consumul indelungat de alimente care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite, rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne.
Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioada limitata de timp, nu are efect daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse.
Margarina afecteaza sistemul imunitar
Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat "margarina", dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum, progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism, care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie.
Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor, ficatul este solicitat excesiv, favorizand hepatita.
Aspartamul, un indulcitor criminal
Este unul dintre alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte din substanta trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel, organismul este dereglat, creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de aspartam expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp.

E-urile de pe vremea lui Ceausescu

Mai ţineţi minte galantarele de la alimentară pline cu lapte, iaurt, sana şi brânză topită, crenvurştii şi salamurile cu soia? Bananele verzi coapte în şifonier, dropsurile chinezeşti?
Puţini ştiu însă că şi în fabricaţia multor produse se foloseau E-uri. Este adevărat, însă se urmărea la sânge cantitatea de conservanţi alimentari. Ori, după Revoluţie, primele organe care au fost desfiinţate au fost controalele tehnice de calitate (CTC-urile).
Elvira Grosu, inginer în chimia alimentelor, ne-a dezvăluit care erau E-urile de pe vremea regimului comunist, de ce un produs avea, în urmă cu aproape două decenii, doar două zile de valabilitate şi astăzi aproape un an.
„Pe vremea lui Ceauşescu erau maxim opt conservanţi şi aromatizanţi alimentari. Cei mai cunoscuţi sunt azotiţii şi azotaţii de sodiu. Concentraţia maximă admisă era de 14 mg/100 grame produs", ne spune inginerul în chimia alimentară.
Preparatele de carne conţineau conservanţi Preparatele de carne conţineau, invariabil, conservanţi şi coloranţi. Se foloseau conservanţii pentru menţinerea culorii hemoglobinei roşii, altfel, ea s-ar fi oxidat chimic şi ar fi căpătat culoarea vineţie.
În lipsa acestor conservanţi, produsul din carne ar fi avut un aspect comercial neplăcut, devenind astfel neatractiv pentru populaţie. Cantitatea admisă de conservant era de 7 – 8 mg/100 gram. Orice produs care nu respecta acest STAS era retras de pe piaţă.
Brânzeturile conţineau doar clorură de sodiu, adică sare alimentară. Mare preţ se punea în acele vremuri, pe lanţul frigorific, care trebuia să fie la 10 grade Celsius. „Pe vremea lui Ceauşescu exportam foarte multă telemea în Grecia, era foarte agreat acest produs", îşi aminteşte inginerul chimist.
În cazul în care nu se respectă temperatura de păstrare de 10 grade Celsius, în produs apar modificări organoleptice şi microbiologice. Calitatea unui produs lactat, indiferent dacă era vorba de brânză sau de caşcaval, era dată, la o primă evaluare, de ochiurile de fermentaţie. În
cazul în care ochiurile erau lunguieţe, produsul era bun, iar dacă ochiurile erau rotunde nu era indicată comercializarea respectivului produs. „Când găseam o bucată de caşcaval fără găuri de fermentaţie îi ziceam săpun", ne spune Elvira Grosu.
Aţi mai văzut azi vreun produs cu găuri de fermentaţie?
Un iaurt avea termen de valabilitate maxim 72 de ore. Cum produsele nu conţineau conservanţi, şi termenele de garanţie erau foarte mici. Astfel, pentru un iaurt, termenul era între 48 şi 72 de ore, laptele avea termen de garanţie maxim 72 de ore, iar halvaua, maxim 30 de zile. La insistenţele inginerilor chimişti, reprezentanţii Ministerului Comerţului de la acea dată au acordat termenul de valabilitate. Asta se întâmpla în perioada anilor 1975. Era vorba de un termen până la care produsul putea fi consumat în deplină siguranţă. Aşa s-a ajuns ca brânza topită, spre exemplu, să aibă un termen de valabilitate de 30 de zile.
Un alt motiv pentru care termenul de valabilitate era foarte scurt era lipsa lăzilor frigorifice, atât în depozite, cât şi în magazine. Astfel, termenul de valabilitate al unei sticle de bere începea să curgă din momentul în care era expusă în magazin.
E-urile au intrat pe piaţa românească otrăvindu-ne. Ministerul Sănătăţii nu a luat nicio măsură pentru a stopa sau măcar a diminua cantitatea de conservanţi din alimente. În timp, aceşti conservanţi şi aromatizanţi se acumulează în organism şi produc modificări ale stării de sănătate.
Cel mai adesea, ne spune Elvira Grosu, inginer în chimia alimentelor, E-urile consumate produc o stare de irascibilitate. Cei mai afectaţi sunt copiii şi persoanele în vârstă.
Ce alimente conţineau E-uri? În primul rând mezelurile, care aveau în compoziţie conservanţi pentru menţinerea culorii hemoglobinei. Apoi, bomboanele, care conţineau acidul ascorbic -un produs pe care-l importam din China. De asemenea, alcoolul şi produsele zaharoase aveau în compoziţie diverse E-uri.
„Ministerul Sănătăţii ar trebui să limiteze coloranţii artificiali, cu riscul diminuării termenului de valabilitate al unui produs", ne spune specialistul.
Înainte de 1989, când pe piaţă erau admişi maxim opt conservanţi şi aromatizanţi, termenul de valabilitate al produselor era mult mai mic. Spre exemplu, un iaurt avea termen de valabilitate maxim 72 de ore, iar în prezent, un astfel de produs are termen de valabilitate şi aproape o lună.

Ouăle erau conservate în clorură de var. Este adevărat, toţi sunt de părere că pe vremea lui Ceauşescu produsele erau sănătoase, fără E-uri. Cum nu conţineau conservaţi sintetici, iar lăzile frigorifice unde produsele s-ar fi putut păstra un timp mai îndelungat lipseau, se apela la soluţii de compromis. Ouăle, spre exemplu, erau conservate la frig sau în… clorură de var.
Cum se stabilea dacă ele erau proaspete? Prin ovoscopare, adică prin măsurarea camerei de aer din ou, care nu trebuia să fie mai mare de un centimetru.
Întreruperile dese de curent de pe vremea lui Ceauşescu produceau mari pagube în domeniul comerţului. Peştele, un aliment perisabil, a ajuns, nu de puţine ori, făină furajeră. Se mai sorta ce se putea sorta şi se trimitea la conservat, iar restul ajungea hrană pentru păsări.

Bananele erau coapte în magazii Bananele, un fruct de lux pe perioada comunistă, nu ajungea întotdeauna pe piaţă. Fostul inginer în chimia alimentară îşi aminteşte cum un întreg
transport de banane a fost trimis la Munca Ovidiu şi din ele s-au făcut piureuri pentru copii. „Temperatura de transport este de 13 grade Celsius, nici mai mult, nici mai puţin. Dacă temperatura este mai mică, ele se înnegresc. Odată, s-a întârziat transportul şi toate au venit răscoapte şi astfel din ele s-a făcut piure de fructe", ne spune Elvira Grosu.
În cazul în care transportul de banane ajungea la timp în Constanţa, fructele se coceau în depozite, căldura fiind asigurată de butelii. O atenţie deosebită se acorda citricelor, care puteau fi infestate cu paraziţi. Prin refrigerare, paraziţii erau anihilaţi. Pe vremea lui
Ceauşescu, specialiştii se luptau pentru ca a se limita înmulţirea paraziţilor. Aveam şi noi gândacul de Colorado şi mulţi alţi paraziţi.
Cum ne dăm seama dacă o portocală sau un grapefruit sunt infestate cu paraziţi? Specialistul ne spune că pe pulpa fructului apar pete de culoare maronie, iar parazitul se poate vedea la microscop. Citricele pot fi infestate cu paraziţi încă de la stadiul de floare. Parazitul se dezvoltă
mai apoi în fruct.

Cosmetice nocive

Alergii, iritatii, efecte toxice asupra organelor interne sau chiar cancer - sunt doar cateva dintre riscurile la care ne expunem zilnic, utilizand produse cosmetice care contin ingrediente nocive! Zilnic, o femeie intra in contact cu cel putin 100 de substante chimice, unele dintre ele fiind periculoase, doar prin rutina de ingrijire cotidiana. Ti-ai fi inchipuit vreodata ca gelul de dus, crema hidratanta sau parfumul iti sunt, uneori, inamici?
Skin Deep, divizia pentru frumusete si sanatate a Environmental Working Group, actualizeaza regulat o baza de date a ingredientelor nocive ce se gasesc in cosmetice. Cu toate ca sunt daunatoare pielii si organismului uman, in general, cosmeticele nocive se afla pe orice raft de hipermarket. Astfel, este necesar sa stii de ce anume sa te feresti atunci cand citesti lista de ingrediente a unui produs de infrumusetare.
Iata cateva dintre cele mai comune ingrediente nocive din produsele cosmetice:
Chloroacetamide / Acetamide: Conservant ce poate cauza alergii, iritatii, boli ale aparatului reproducator, cancer. Are un efect foarte toxic, demonstrat stiintific, asupra organismului uman. Se gaseste si in geluri de dus, sampoane, anumite tipuri de balsam de par.
BHA: Parfum si antioxidant. Poate cauza cancer, probleme ale sistemului imunitar, avand efect toxic asupra organelor interne si, in special, asupra sistemului endocrin (probleme hormonale). Se intalneste frecvent in produse de machiaj, precum mascara, fond de ten, creion dermatograf, dar si in creme cu efect anti-imbatranire.
P-Phenylendiamine: Substanta din grupa aminelor, utilizata in industria cosmetica producatoare de vopsea de par. Acest ingredient total sintetic poate cauza alergii puternice, chiar arsuri, cicatrice, boli ale sistemului nervos si cancer. Se gaseste in foarte multe tipuri de vopsea de par de pe piata.
Ingrediente nocive, daca sunt utilizate pe termen lung:
Parfum / Fragrance: De cele mai multe ori, suntem incantate de aroma placuta a unui produs cosmetic, insa, daca acesta contine parfum sintetic, ne expunem riscului de a dezvolta alergii. Parfumul sintetic utilizat pe termen lung este nociv pentru piele. Acest ingredient se gaseste in foarte multe produse cosmetice de pe piata, de la parfum industrial, sampon si balsam, pana la creme hidratante si produse cu factor de protectie solara.
Sodium Lauryl/Laureth Sulfate si Ammonium Lauryl/Laureth Sulfate (SLS si ALS): Aceste ingrediente sunt utilizate la scara larga in industria de infrumusetare, gasindu-se in pasta de dinti, geluri de dus, sampoane, fonduri de ten si chiar creme hidratante. Utilizate pe termen lung, insa, sensibilizeaza pielea si produc iritatii si alergii cutanate, conform studiilor realizata de organizatia specialistilor in ingrediente cosmetice, CI

Iodarea sarii este un atentat la adresa romanilor

Iodarea este un atentat la sanatatea romanilor. Dupa 4 ani de functionare a nefastei H.G. 568/2002 numarul cancerelor tiroidiene s-a dublat, iar numarul hipertiroidiilor a crescut de la 3127 la 6387, declara profesorul Chirila Prof.

Dr. Pavel Chirila atrage atentia opiniei publice si factorilor responsabili ai statului asupra unui pericol care vizeaza, pe cai nestiute si aproape nevazute, imensa majoritate a romanilor, in urma unor Hotarari de Guvern aberante, legate de obligativitatea iodarii sarii. Profesorul Chirila ne demonstreaza ca iodarea universala a sarii este un real atentat la sanatatea publica a romanilor. Guvernul iodeaza obligatoriu 20 de milioane de oameni, insa nevoie de iod au cel mult 8543 persoane. In urma acestei norme totalitare si discriminatorii neintalnite nicaieri in lume si nici chiar in timpul regimului comunist s-a ajuns ca procentul de imbolnaviri de cancer tiroidian sa se dubleze, in ultimii ani. Operatia recenta a presedintelui Traian Basescu poate avea si aceasta cauza, afirma alte surse medicale. Semnalul de alarma pe care il tragem azi trebuie luat serios in seama de parlamentarii Romaniei din Comisiile de Sanatate, de Ministerul Sanatatii, de medicii speciaIistii si, nu in ultimul rand, de institutiile insarcinate cu apararea cetatenilor tarii si chiar si de catre organele de cercetare penala.


De unde vine aceasta aberatie, de care, cred, putin, cetateni sunt realmente constienti: obligativitatea de a consuma sare iodata, chiar impotriva sanatatii lor?


Guvernul anterior a emis Hotararea 568/2002 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 407 din 12.06.2002. Mai exact, titlul ei precizeaza continutul: "privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara".


In ce temei poate obliga statul un cetatean sa consume numai un anume produs, fara sa ofere posibilitatea alegerii, in cunostinta de cauza?


Hotararea este data "in temeiul prevederilor art.107 din Constitutia Romaniei". Cel putin asa se specifica in text. Capitolul II, articolul 3 suna astfel, totalitar: "In Romania, in alimentatia oamenilor, hrana animalelor si in industria alimentara se utilizeaza numai sarea iodata". Art.4 (2) precizeaza si cantitatea de iod: 20A/-5 mg iod/kg sare, respectiv 34A/-8,5 mg iodat de potasiu/kg sare). Priviti, articolul 10 reglementeaza toate interdictiile posibile: "Pe teritoriul Romaniei sunt interzise: importul in vederea comercializarii de sare neiodata pentru utilizarea in alimentatia omului, hrana animalelor si industria alimentara". Si cum un necaz nu vine niciodata singur indiferent ce guvern este la conducere, in 2006 apare Hotararea 1904, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr.1038 din 28.12.2006 care obliga la cresterea concentratiei de iod, pana la 30 mg iod/kg sare (admis chiar pana la 40 mg iod/kg sare). In plus, aceasta Hotarare de Guvern lasa optionala folosirea sarii iodate in hrana animalelor si industria alimentara (sperand ca indulceste saratura acolo unde consumatorul nu poate decide), dar devine mai categorica si restrictiva cand e vorba de alimentatia privata, publica si colectiva, precum si in panificatie (unde fiecare om ar fi putut decide pentru el insusi).


Explicati-ne va rog de ce sunt aceste Hotarari de Guvern un atentat la sanatatea publica a romanilor?


In primul rand pentru ca nu este normal (nici drept, nici corect) ca Guvernul Romaniei sa ii oblige prin lege pe cetateni sa manance ce vrea Guvernul. Nicaieri in lume nu mai exista o asemenea lege. Este o incalcare a dreptului la autonomia persoanei, o incalcare a drepturilor omului, o declarare a priori a poporului roman ca fiind bolnav, in intregime. Apoi, majoritatea autorilor sunt de acord ca astazi aportul de iod a crescut la 0,5 mg/zi prin folosirea (in afara de alimentatia naturala) a iodului in prepararea unor medicamente si vitamine, ca agent antiseptic si ca substanta de contrast in diferite investigatii. Cei care vor sa se documenteze asupra necesarului fiziologic de iod in organismul uman pot consulta, printre altele, urmatoarele: Harrison, Principiile Medicinei Interne, aparuta la Teora, in 1999, (pag. 2134-2136), I. Haulica, Fiziologie umana, Editura Medicala, Bucuresti, 1996, A.C. Guzton, Fiziologie umana si mecanismele bolilor, Editura Medicala sau J. Ed.V.Gomer, Totul despre tiroida, Editura Polinard, Bucuresti 1999 (pag. 20)


Cati romani au stricta nevoie de acest iod din sare si pentru ce?


Datele statistice oficiale ale Ministerului Sanatatii arata ca la momentul emiterii Hotararii de Guvern care obliga la iodarea universala existau in Romania 8.43 de cazuri de hipotiroidie declarate de medicii de familie, iar media pe ultimii 10 ani, facuta intr-un studiu pe 1992-2001, arata 4117 cazuri.


Ce semnificatii au aceste cifre?


Cel putin doua semnificatii: pentru ceilalti 20 milioane de romani iodarea universala devine un supradozaj periculos, caci in mod logic restul romanilor sunt eutiroidieni, adica au o functie tiroidiana normala, sunt hipertiroidieni, au hormoni tiroidieni in exces, sau sunt bolnavi cu cancer tiroidian. Afirmatia ca Hotararea de Guvern cu pricina este o masura benefica care exprima marea grija a Guvernului pentru sanatatea poporului nu este decat o demagogie jalnica, caci nu este normal sa iodezi obligatoriu 20 de milioane de oameni pentru ca ar avea nevoie de iod cel mult 8543 persoane.


Concret, ce ni se poate intampla noua, celorlalti 20 de milioane de romani, in urma folosirii banale a sarii, dar iodate?


Cateva date esentiale de fiziopatologia tiroidei arata ce se intampla daca administrezi iod in exces: iodul administrat in doze mari blocheaza reactiile de organificare si cuplare. Acest efect poarta numele de Wolf-Chaikoff. Apoi, administrarea indelungata a iodului se poate asocia cu inhibarea continua a sintezei hormonale si cu aparitia gusii, cu sau fara hipotiroidie (mixedem produs de iod). Si tiroida fetala este foarte sensibila; administrarea iodului la gravide poate produce gusa sau hipotiroidie la feti. Unii agenti, altfel slab gusogeni - cum sunt sulfonamidele si antipirina - sunt mai puternici cand sunt administrati impreuna cu iodul. Mai mult, atat in gusa endemica netoxica, cat si in cea sporadica, administrarea iodului poate determina dezvoltarea tireotoxicozei (iodbasedow), o complicatie asociata cu autonomia functionala din aceasta afectiune. Un studiu francez facut pe 36.308 subiecti nu a constatat o corelatie intre frecventa gusei si iodul urinar, ceea ce sustine interventia si a altor factori gusogeni in afara carentei de iod. Toate acestea sunt explicate si de Harrison, in Principiile Medicinii Interne, lucrarea pe care am pomenit-o inainte, care mai spune: "de cele mai multe ori cauza gusei simple (netoxice) este necunoscuta". In unele cazuri cauzele hipotiroidiei sunt cunoscute: deficit de iod; ingestia unor agenti gusogeni; defect in biosinteza hormonala. Dar astazi este tot mai mult demonstrat rolul agravant al alimentatiei deficitare in proteine ca factor etiopatogenic al hipotiroidiei.


Si atunci de ce suntem iodati cu forta?


Guvernantii sustin ca ne iodeaza pentru ca ne vor binele si ca sa previna hipotiroidia la romani, prin deficit de iod. Datele stiintifice insa, sustin contrariul dovedind ca cei care au ticluit hotararea, ori nu sunt bine informati ori mint "stiintific si politic". Tot pentru probitatea stiintifica consultati Tratatul de Medicina Interna al lui Harrison si veti afla ca: cea mai frecventa cauza a hipotiroidiei tireoprive este ablatia chirurgicala sau cu iod radioactiv a glandei tiroide, cea mai frecventa cauza a hipotiroidiei primare este cea autoimuna (raspunzatoare de 90% din cazurile de hipotiroidie), iar din cele 18 cauze ale hipotiroidiei numai una singura se refera la deficitul de iod.


Si care sunt consecintele?


Sunt atat de numeroase si nefaste, incat trebuie sa vi le scriu, ca sa le redati stiintific. Iata, cateva dintre consecintele iodarii universale a sarii: hipertiroidii induse la eutiroidieni; cresterea ratei cancerelor tiroidiene (Drug Saf 2000 (2);89-95). Intr-un studiu din Tasmania rata a crescut de trei ori la persoanele peste 49 de ani (J. Clinica. Endocrinologie. Metabolism, 1973, 37 (6): 901-909; cresterea volumului glandei tiroide, de la 4,8 ml la 8,6 ml, intr-un studiu publicat de European Journal 2000 Ana de Premawardhana LD si colab. (European Endocrinology, Metabolism, 2000, Aug, 143 (2), 185-8; iodul urinar a crescut, dupa acelasi studiu de la 105 la 152 microg/l, (European Endocrinology, Metabolism, 2000, Aug, 143 (2), 185-8; Tg Ab creste, dupa aceiasi autori de la 14,3% (la 11 ani) la 69,7% (la 16 ani) (pa0,03), (European Endocrinology, Metabolism, 2000, Aug, 143 (2), 185-8; afectarea vederii prin toxicitate directa asupra retinei (pigmentul epitelial retinian) demonstrat de Singalavanija A. si colaboratorii folosindu-se de electronoretinografie, potentiale vizuale evocate (VEP) si angiografia fundului de ochi cu fluoresceina (FA), (Retina 200;20(4);378-83; cresterea constanta a Basedow-ului autoimun (European Endocrinology, Metabolism, 2000, Aug, 143 (2), 185-8; hipotiroidie indusa prin iod (Annales d'Endocrinologie (Paris) 1996, 57, 463-469; tiroidita Hashimoto (Annales d'Endocrinologie (Paris) 1996, 57, 463-469; cresterea incidentei cancerelor tiroidiene papilare (Annales d'Endocrinologie (Paris) 1996, 57, 463-469;


Cum s-a ajuns aici?


Guvernantii au calcat pe urmele unor experinte nefaste fara sa consulte literatura de specialitate. Cu putina bunavointa sau interes fata de sanatatea natiunii puteau fi cercetate studiile lui D.A. Kontras de la Departament of Clinical Therapeutics, Universitatea din Atena, care arata in "Retina 2000" faptul ca cercetatorii care au iodat 12 orase in Anglia, comunitati din Spania si Zair au trebuie sa intrerupa cercetarea pentru ca a crescut alarmant numarul de hipotiroidii si gusa multinodulara. Un alt caz: dupa o iodare profilactica in Salta (Argentina) a crescut numarul cancerelor tiroidiene papilare. Acelasi autor a iodat locuitorii unui sat din Grecia: inainte de administrarea iodului nici unul nu avea autoanticorpi tiroidieni; dupa cateva luni 50% din subiecti aveau autoanticorpi antitireoglobulina sau antimicrosomali. In Germania de Est, unde s-a facut la un moment dat iodarea populatiei, s-au gasit procente mult mai mari de antoanticorpi decat in Germania de Vest. Iodarea apei la astronautii eutiroidieni (cu functie tiroidiana normala) a indus o scadere a functiei tiroidiene, dupa cum publica Aviation Space & Environmental Medicine in numarul 71.


Suntem in pericol?


Iodarea universala a sarii este un atentat la sanatatea publica a romanilor, deoarece analiza recenta a datelor statistice, dupa 4 ani de functionare a nefastei Hotarari de Guvern, arata urmatorul dezastru: numarul cancerelor tiroidiene s-a dublat, de la 235 la 431 de cazuri in 2006! Si numarul hipertiroidiilor s-a dublat: de la 3127 cazuri in 2001 la 6387 cazuri in 2006. Iar numarul hipotiroidiilor, pe care au sperat guvernantii sa-l amelioreze, a ramas neschimbat!


Daca extindem analiza statistica pe media a 10 ani inainte de iodare si media pe 3 ani dupa iodare atunci observam ca tendinta evolutiva este inca mult mai grava: cancerul s-a dublat, hipertiroidia a crescut de 5,4 ori, hipotiroidia a crescut de 2,3 ori.


Ce este de facut?


Presedintele, el insusi operat pe tiroida, ar putea sa intervina macar pentru cei cinci milioane de romani care l-au ales si care sunt "iodati universal" si expusi riscurilor fara sa aiba nici o vina. Institutia numita Avocatul Poporului sa se sesizeze. Iar Comisia de bioetica a Ministerului Sanatatii si Comisiile Medicale ale Parlamentului sa analizeze macar datele statistice.


Stiti care este situatia in restul Uniunii Europene?


Sa invatam de la Europa macar ce este bun, caci acolo nimeni nu si-a permis sa iodeze universal o tara intreaga. Incercarile din trecut au fost facute cel mult pe, "o scoala", "un sat", "un oras" si efectele catastrofale - au avut decenta si constiinta sa le recunoasca. In multe tari (care au probleme reale cu deficitul de iod) exista pe raft sare normala si sare iodata si fiecare persoana cumpara de care are nevoie. Desigur, in acest caz profitul firmelor care comercializeaza iodul ar fi mult mai mic, dar merita.


Deciziile acestea aberante dateaza deja din 2002 si 2006. Daca nici acum nu se va schimba nimic, ce credeti ca se va intampla?


Pai, daca un membru al Guvernului a facut sau face una din bolile tiroidei enumerate mai sus, sa inteleaga ca este victima propriei Hotarari de Guvern.


Dar daca ei folosesc sare de Bruxelles?


Atunci sa incercam barem sa prevenim populatia


Prof. dr. Pavel Chirila este medic primar boli interne, preda bioetica si are si supraspecializare in fitoterapie si homeopatie. A fost medic la Policlinica "Gh. Marinescu" din Bucuresti, la Clinica Medicala a Spitalului de Urgenta din Bucuresti, medic cercetator principal gradul I la Institutul de Medicina Interna "N. Gh. Lupu" al Academiei de Stiinte Medicale din Bucuresti, medic cercetator principal gradul I la Centrul de Medicina Sociala "Christiana" Bucuresti. Este medic naturist, un practician al medicinei crestine si autor al mai multor lucrari de specialitate. In cartea "Spitalul crestin", la care este coautor, dr. Pavel Chirila contureaza imaginea unei institutii care are in centru, ca o inima, biserica. Pe langa Centrul Medical Naturalia a reusit sa ridice, cu sprijinul Comisiei Europene si al unor fundatii caritabile, singurul asezamant de tratare a bolnavilor de cancer si leucemie in faza terminala, Centrul de Ingrijiri Paliative "Sfanta Irina" (foto de la inaugurare)


(n.r. - sarea grunjoasa nu contine iod, la fel si cea care se vinde la magazinele tip Plafar)


Interviu realizat de Carmen POPESCU si Victor RONCEA

http://sanatate.rol.ro/art/3045-2-Sarea_iodata_favorizeaza_cancerul.htm

Iodarea sarii este un atentat la adresa romanilor

Iodarea este un atentat la sanatatea romanilor. Dupa 4 ani de functionare a nefastei H.G. 568/2002 numarul cancerelor tiroidiene s-a dublat, iar numarul hipertiroidiilor a crescut de la 3127 la 6387, declara profesorul Chirila Prof.

dr. Pavel Chirila atrage atentia opiniei publice si factorilor responsabili ai statului asupra unui pericol care vizeaza, pe cai nestiute si aproape nevazute, imensa majoritate a romanilor, in urma unor Hotarari de Guvern aberante, legate de obligativitatea iodarii sarii. Profesorul Chirila ne demonstreaza ca iodarea universala a sarii este un real atentat la sanatatea publica a romanilor. Guvernul iodeaza obligatoriu 20 de milioane de oameni, insa nevoie de iod au cel mult 8543 persoane. In urma acestei norme totalitare si discriminatorii neintalnite nicaieri in lume si nici chiar in timpul regimului comunist s-a ajuns ca procentul de imbolnaviri de cancer tiroidian sa se dubleze, in ultimii ani. Operatia recenta a presedintelui Traian Basescu poate avea si aceasta cauza, afirma alte surse medicale. Semnalul de alarma pe care il tragem azi trebuie luat serios in seama de parlamentarii Romaniei din Comisiile de Sanatate, de Ministerul Sanatatii, de medicii speciaIistii si, nu in ultimul rand, de institutiile insarcinate cu apararea cetatenilor tarii si chiar si de catre organele de cercetare penala.


De unde vine aceasta aberatie, de care, cred, putin, cetateni sunt realmente constienti: obligativitatea de a consuma sare iodata, chiar impotriva sanatatii lor?


Guvernul anterior a emis Hotararea 568/2002 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 407 din 12.06.2002. Mai exact, titlul ei precizeaza continutul: "privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara".


In ce temei poate obliga statul un cetatean sa consume numai un anume produs, fara sa ofere posibilitatea alegerii, in cunostinta de cauza?


Hotararea este data "in temeiul prevederilor art.107 din Constitutia Romaniei". Cel putin asa se specifica in text. Capitolul II, articolul 3 suna astfel, totalitar: "In Romania, in alimentatia oamenilor, hrana animalelor si in industria alimentara se utilizeaza numai sarea iodata". Art.4 (2) precizeaza si cantitatea de iod: 20A/-5 mg iod/kg sare, respectiv 34A/-8,5 mg iodat de potasiu/kg sare). Priviti, articolul 10 reglementeaza toate interdictiile posibile: "Pe teritoriul Romaniei sunt interzise: importul in vederea comercializarii de sare neiodata pentru utilizarea in alimentatia omului, hrana animalelor si industria alimentara". Si cum un necaz nu vine niciodata singur indiferent ce guvern este la conducere, in 2006 apare Hotararea 1904, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr.1038 din 28.12.2006 care obliga la cresterea concentratiei de iod, pana la 30 mg iod/kg sare (admis chiar pana la 40 mg iod/kg sare). In plus, aceasta Hotarare de Guvern lasa optionala folosirea sarii iodate in hrana animalelor si industria alimentara (sperand ca indulceste saratura acolo unde consumatorul nu poate decide), dar devine mai categorica si restrictiva cand e vorba de alimentatia privata, publica si colectiva, precum si in panificatie (unde fiecare om ar fi putut decide pentru el insusi).


Explicati-ne va rog de ce sunt aceste Hotarari de Guvern un atentat la sanatatea publica a romanilor?


In primul rand pentru ca nu este normal (nici drept, nici corect) ca Guvernul Romaniei sa ii oblige prin lege pe cetateni sa manance ce vrea Guvernul. Nicaieri in lume nu mai exista o asemenea lege. Este o incalcare a dreptului la autonomia persoanei, o incalcare a drepturilor omului, o declarare a priori a poporului roman ca fiind bolnav, in intregime. Apoi, majoritatea autorilor sunt de acord ca astazi aportul de iod a crescut la 0,5 mg/zi prin folosirea (in afara de alimentatia naturala) a iodului in prepararea unor medicamente si vitamine, ca agent antiseptic si ca substanta de contrast in diferite investigatii. Cei care vor sa se documenteze asupra necesarului fiziologic de iod in organismul uman pot consulta, printre altele, urmatoarele: Harrison, Principiile Medicinei Interne, aparuta la Teora, in 1999, (pag. 2134-2136), I. Haulica, Fiziologie umana, Editura Medicala, Bucuresti, 1996, A.C. Guzton, Fiziologie umana si mecanismele bolilor, Editura Medicala sau J. Ed.V.Gomer, Totul despre tiroida, Editura Polinard, Bucuresti 1999 (pag. 20)


Cati romani au stricta nevoie de acest iod din sare si pentru ce?


Datele statistice oficiale ale Ministerului Sanatatii arata ca la momentul emiterii Hotararii de Guvern care obliga la iodarea universala existau in Romania 8.43 de cazuri de hipotiroidie declarate de medicii de familie, iar media pe ultimii 10 ani, facuta intr-un studiu pe 1992-2001, arata 4117 cazuri.


Ce semnificatii au aceste cifre?


Cel putin doua semnificatii: pentru ceilalti 20 milioane de romani iodarea universala devine un supradozaj periculos, caci in mod logic restul romanilor sunt eutiroidieni, adica au o functie tiroidiana normala, sunt hipertiroidieni, au hormoni tiroidieni in exces, sau sunt bolnavi cu cancer tiroidian. Afirmatia ca Hotararea de Guvern cu pricina este o masura benefica care exprima marea grija a Guvernului pentru sanatatea poporului nu este decat o demagogie jalnica, caci nu este normal sa iodezi obligatoriu 20 de milioane de oameni pentru ca ar avea nevoie de iod cel mult 8543 persoane.


Concret, ce ni se poate intampla noua, celorlalti 20 de milioane de romani, in urma folosirii banale a sarii, dar iodate?


Cateva date esentiale de fiziopatologia tiroidei arata ce se intampla daca administrezi iod in exces: iodul administrat in doze mari blocheaza reactiile de organificare si cuplare. Acest efect poarta numele de Wolf-Chaikoff. Apoi, administrarea indelungata a iodului se poate asocia cu inhibarea continua a sintezei hormonale si cu aparitia gusii, cu sau fara hipotiroidie (mixedem produs de iod). Si tiroida fetala este foarte sensibila; administrarea iodului la gravide poate produce gusa sau hipotiroidie la feti. Unii agenti, altfel slab gusogeni - cum sunt sulfonamidele si antipirina - sunt mai puternici cand sunt administrati impreuna cu iodul. Mai mult, atat in gusa endemica netoxica, cat si in cea sporadica, administrarea iodului poate determina dezvoltarea tireotoxicozei (iodbasedow), o complicatie asociata cu autonomia functionala din aceasta afectiune. Un studiu francez facut pe 36.308 subiecti nu a constatat o corelatie intre frecventa gusei si iodul urinar, ceea ce sustine interventia si a altor factori gusogeni in afara carentei de iod. Toate acestea sunt explicate si de Harrison, in Principiile Medicinii Interne, lucrarea pe care am pomenit-o inainte, care mai spune: "de cele mai multe ori cauza gusei simple (netoxice) este necunoscuta". In unele cazuri cauzele hipotiroidiei sunt cunoscute: deficit de iod; ingestia unor agenti gusogeni; defect in biosinteza hormonala. Dar astazi este tot mai mult demonstrat rolul agravant al alimentatiei deficitare in proteine ca factor etiopatogenic al hipotiroidiei.


Si atunci de ce suntem iodati cu forta?


Guvernantii sustin ca ne iodeaza pentru ca ne vor binele si ca sa previna hipotiroidia la romani, prin deficit de iod. Datele stiintifice insa, sustin contrariul dovedind ca cei care au ticluit hotararea, ori nu sunt bine informati ori mint "stiintific si politic". Tot pentru probitatea stiintifica consultati Tratatul de Medicina Interna al lui Harrison si veti afla ca: cea mai frecventa cauza a hipotiroidiei tireoprive este ablatia chirurgicala sau cu iod radioactiv a glandei tiroide, cea mai frecventa cauza a hipotiroidiei primare este cea autoimuna (raspunzatoare de 90% din cazurile de hipotiroidie), iar din cele 18 cauze ale hipotiroidiei numai una singura se refera la deficitul de iod.


Si care sunt consecintele?


Sunt atat de numeroase si nefaste, incat trebuie sa vi le scriu, ca sa le redati stiintific. Iata, cateva dintre consecintele iodarii universale a sarii: hipertiroidii induse la eutiroidieni; cresterea ratei cancerelor tiroidiene (Drug Saf 2000 (2);89-95). Intr-un studiu din Tasmania rata a crescut de trei ori la persoanele peste 49 de ani (J. Clinica. Endocrinologie. Metabolism, 1973, 37 (6): 901-909; cresterea volumului glandei tiroide, de la 4,8 ml la 8,6 ml, intr-un studiu publicat de European Journal 2000 Ana de Premawardhana LD si colab. (European Endocrinology, Metabolism, 2000, Aug, 143 (2), 185-8; iodul urinar a crescut, dupa acelasi studiu de la 105 la 152 microg/l, (European Endocrinology, Metabolism, 2000, Aug, 143 (2), 185-8; Tg Ab creste, dupa aceiasi autori de la 14,3% (la 11 ani) la 69,7% (la 16 ani) (pa0,03), (European Endocrinology, Metabolism, 2000, Aug, 143 (2), 185-8; afectarea vederii prin toxicitate directa asupra retinei (pigmentul epitelial retinian) demonstrat de Singalavanija A. si colaboratorii folosindu-se de electronoretinografie, potentiale vizuale evocate (VEP) si angiografia fundului de ochi cu fluoresceina (FA), (Retina 200;20(4);378-83; cresterea constanta a Basedow-ului autoimun (European Endocrinology, Metabolism, 2000, Aug, 143 (2), 185-8; hipotiroidie indusa prin iod (Annales d'Endocrinologie (Paris) 1996, 57, 463-469; tiroidita Hashimoto (Annales d'Endocrinologie (Paris) 1996, 57, 463-469; cresterea incidentei cancerelor tiroidiene papilare (Annales d'Endocrinologie (Paris) 1996, 57, 463-469;


Cum s-a ajuns aici?


Guvernantii au calcat pe urmele unor experinte nefaste fara sa consulte literatura de specialitate. Cu putina bunavointa sau interes fata de sanatatea natiunii puteau fi cercetate studiile lui D.A. Kontras de la Departament of Clinical Therapeutics, Universitatea din Atena, care arata in "Retina 2000" faptul ca cercetatorii care au iodat 12 orase in Anglia, comunitati din Spania si Zair au trebuie sa intrerupa cercetarea pentru ca a crescut alarmant numarul de hipotiroidii si gusa multinodulara. Un alt caz: dupa o iodare profilactica in Salta (Argentina) a crescut numarul cancerelor tiroidiene papilare. Acelasi autor a iodat locuitorii unui sat din Grecia: inainte de administrarea iodului nici unul nu avea autoanticorpi tiroidieni; dupa cateva luni 50% din subiecti aveau autoanticorpi antitireoglobulina sau antimicrosomali. In Germania de Est, unde s-a facut la un moment dat iodarea populatiei, s-au gasit procente mult mai mari de antoanticorpi decat in Germania de Vest. Iodarea apei la astronautii eutiroidieni (cu functie tiroidiana normala) a indus o scadere a functiei tiroidiene, dupa cum publica Aviation Space & Environmental Medicine in numarul 71.


Suntem in pericol?


Iodarea universala a sarii este un atentat la sanatatea publica a romanilor, deoarece analiza recenta a datelor statistice, dupa 4 ani de functionare a nefastei Hotarari de Guvern, arata urmatorul dezastru: numarul cancerelor tiroidiene s-a dublat, de la 235 la 431 de cazuri in 2006! Si numarul hipertiroidiilor s-a dublat: de la 3127 cazuri in 2001 la 6387 cazuri in 2006. Iar numarul hipotiroidiilor, pe care au sperat guvernantii sa-l amelioreze, a ramas neschimbat!


Daca extindem analiza statistica pe media a 10 ani inainte de iodare si media pe 3 ani dupa iodare atunci observam ca tendinta evolutiva este inca mult mai grava: cancerul s-a dublat, hipertiroidia a crescut de 5,4 ori, hipotiroidia a crescut de 2,3 ori.


Ce este de facut?


Presedintele, el insusi operat pe tiroida, ar putea sa intervina macar pentru cei cinci milioane de romani care l-au ales si care sunt "iodati universal" si expusi riscurilor fara sa aiba nici o vina. Institutia numita Avocatul Poporului sa se sesizeze. Iar Comisia de bioetica a Ministerului Sanatatii si Comisiile Medicale ale Parlamentului sa analizeze macar datele statistice.


Stiti care este situatia in restul Uniunii Europene?


Sa invatam de la Europa macar ce este bun, caci acolo nimeni nu si-a permis sa iodeze universal o tara intreaga. Incercarile din trecut au fost facute cel mult pe, "o scoala", "un sat", "un oras" si efectele catastrofale - au avut decenta si constiinta sa le recunoasca. In multe tari (care au probleme reale cu deficitul de iod) exista pe raft sare normala si sare iodata si fiecare persoana cumpara de care are nevoie. Desigur, in acest caz profitul firmelor care comercializeaza iodul ar fi mult mai mic, dar merita.


Deciziile acestea aberante dateaza deja din 2002 si 2006. Daca nici acum nu se va schimba nimic, ce credeti ca se va intampla?


Pai, daca un membru al Guvernului a facut sau face una din bolile tiroidei enumerate mai sus, sa inteleaga ca este victima propriei Hotarari de Guvern.


Dar daca ei folosesc sare de Bruxelles?


Atunci sa incercam barem sa prevenim populatia


Prof. dr. Pavel Chirila este medic primar boli interne, preda bioetica si are si supraspecializare in fitoterapie si homeopatie. A fost medic la Policlinica "Gh. Marinescu" din Bucuresti, la Clinica Medicala a Spitalului de Urgenta din Bucuresti, medic cercetator principal gradul I la Institutul de Medicina Interna "N. Gh. Lupu" al Academiei de Stiinte Medicale din Bucuresti, medic cercetator principal gradul I la Centrul de Medicina Sociala "Christiana" Bucuresti. Este medic naturist, un practician al medicinei crestine si autor al mai multor lucrari de specialitate. In cartea "Spitalul crestin", la care este coautor, dr. Pavel Chirila contureaza imaginea unei institutii care are in centru, ca o inima, biserica. Pe langa Centrul Medical Naturalia a reusit sa ridice, cu sprijinul Comisiei Europene si al unor fundatii caritabile, singurul asezamant de tratare a bolnavilor de cancer si leucemie in faza terminala, Centrul de Ingrijiri Paliative "Sfanta Irina" (foto de la inaugurare)


(n.r. - sarea grunjoasa nu contine iod, la fel si cea care se vinde la magazinele tip Plafar)


Interviu realizat de Carmen POPESCU si Victor RONCEA

http://sanatate.rol.ro/art/3045-2-Sarea_iodata_favorizeaza_cancerul.htm

Unele din E-urile alimentare nocive pentru sanatate

- Prezenta aditivilor in alimentele de pe pietele romanesti reprezinta o adevarata crima la nivel national si ar trebui sa reactioneze toti cei care isi dau seama de asta, pana cand nu este prea tarziu. Sa luam de exemplu painea, despre care revista dumneavoastra a scris de curand. Se stie ca folosirea fainii albe, care prin procesul de macinare a graului isi pierde toate substantele nutritive, duce la o saracire a painii in vitamine, minerale si fibre. Dar asta este nimic pe langa aditivii folositi la prepararea ei. Sa luam numai cativa din asa-numitii „afanatori", substante sau combinatii de substante care elibereaza gaze ce contribuie la cresterea volumului aluatului:
• E-327 (lactatul de calciu) - poate provoca dereglari gastrointestinale, in special la copii;
• E-341(fosfat dicalcic), sare minerala intalnita in roci si oase, produce tulburari digestive;
• E-554 (aluminosilicat de sodiu), provoaca dismorfisme placentare in timpul sarcinii;
• E-541 (fosfat de aluminiu si sodiu bazic si acid) este interzis in unele tari, dar este admis in Romania ;
• E 110 (galben sunset FCF) se foloseste in panificatie si patiserie, la prepararea inghetatelor etc. si provoaca urticarie, tumori renale, indigestii, anorexie; s-a dovedit cancerigen in unele experiente pe animale; este interzis in unele tari, dar permis, din nefericire, in Romania ;
• E 432 (polisorbat 20) este folosit in produse finite de patiserie; interzis in unele tari, admis in Romania ;
• E 282 (propionat de calciu), folosit in panificatie si patiserie; provoaca eruptii cutanate si migrene.
- In calitatea dvs. de medic, va confruntati cu aceste simptome in mod direct. Puteti confirma nocivitatea aditivilor?
- Painea alba aditivata creste incidenta cancerului de tub digestiv (in special colon si rect), provoaca un dezechilibru plastic/energetic, adica induce o saracire in substante plastice (minerale, fosfolipide, aminoacizi, fibre) si creste aportul de calorii prin continutul excesiv in amidon. Persoanele care consuma paine alba sufera des de constipatie, dismicrobisme intestinale, au colonul iritabil si fac adesea colite de fermentatie. Painea alba este un factor care favorizeaza agravarea diabetului zaharat si creste incidenta alergiilor de origine alimentara prin aditivii pe care ii contine.

„Orice suplimentare cu fier induce periculos cresterea incidentei cancerelor"
- Recent, Guvernul Romaniei a obligat procesatorii din panificatie sa adauge fier in paine. Cum comentati?
- Avem aici inca un adevarat atentat la sanatatea publica. Numeroase studii publicate in tratatele clasice si in revistele de specialitate (accesibile inclusiv pe internet) demonstreaza efectele periculoase ale acestei practici. Este o iluzie sa-si inchipuie cineva ca o alimentatie gresita (saracacioasa), specifica majoritatii populatiei noastre, se poate rezolva doar adaugand fier in paine. Pe de alta parte, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca fierul este un substrat nutritiv pentru celula neoplazica (canceroasa), deci orice suplimentare cu fier induce periculos cresterea incidentei cancerelor printre consumatori. Boala Alzheimer este corelata cu cresterea fierului in sange. O serie de boli se agraveaza: hemocromatoza, anemiile hemolitice, hemofiliile, retinopatiile, insuficienta cardiaca.

„Sarea iodata - un fel de experiment de tip Auschwitz"
- Sa mai alegem un aliment compromis de pe raftul camarii: sarea, un alt exemplu de folosire irationala a aditivilor alimentari...
- Da, mai ales sarea alba extrafina, iodata pe deasupra, tot in urma unei hotarari de guvern. Sarea din bucatele noastre zilnice. Pentru o scurta informare, sarea este tratata cu urmatorii aditivi:
• E 535, adica ferocianura de sodiu, ca antiagregant;
• E536, ferocianura de potasiu, un aditiv interzis in Anglia, dar admis in Romania . Sarea astfel aditivata contine de 30 de ori mai putin magneziu decat sarea integrala. Pe de alta parte, sarea extrafina este mai bogata in sodiu, exact elementul implicat in decompensarea insuficientei cardiace. Consecintele folosirii sarii extrafine sunt dramatice:
• cresterea incidentei bolii cardiace ischemice, datorita deficientei de magneziu;
• accelerarea proceselor de ateroscleroza si decompensari ale insuficientei cardiace prin aportul de sodiu;
• toxicitatea indusa de ferocianura de sodiu sau potasiu.
In acest timp, iodarea universala a sarii determina efecte adverse grave:
• hipertiroidie indusa in populatia cu functie normala;
• agravarea unei hipertiroidii preexistente;
• cresterea ratei cancerului tiroidian;
• cresterea volumului glandei tiroide.
• afectarea vederii prin toxicitate directa asupra tiroidei;
• cresterea incidentei bolilor alergice (inclusiv a socului anafilactic la iod - boala cu un procent inalt de mortalitate);
• hipotiroidie fetala, indusa in viata intrauterina la femeile care consuma sare iodata.
Merita mentionat si faptul ca iodarea universala a sarii nu se justifica, deoarece numarul de hipotiroidii este mic in Romania (cifrele oficiale oscileaza in jurul valorii de 12.000 cazuri). Consider, deci, ca a acorda intregii populatii a tarii numai un singur sortiment de sare - iodata - este un fel de experiment de tip Auschwitz.
La fel si in situatia zaharului rafinat, care este cancerigen si, dupa ultimele cercetari, este vinovat de afectiunile articulare.
„Guma de mestecat - boli alergice si retard intelectual"
- Ce se intampla cu produsele destinate copiilor?
- Toate dulciurile au aditivi nerecomandati copiilor, folositi ca indulcitori sau coloranti. Sa luam ca exemplu guma de mestecat - un produs de succes, printre tineri mai ales. Guma de mestecat este un „aliment" aproape in intregime artificial; numai guma (care de fapt nu se consuma), provine din cauciuc natural, in rest, toate ingredientele (in numar de 11-15) sunt de sinteza. Iata-le:
• E 951 (aspartam) - este considerat de majoritatea cercetatorilor unul din cele mai toxice E-uri. Este interzis in unele tari, este admis in Romania. „Department of Health and Human Services" raporteaza, in 1994, circa 70 de simptome diferite provocate de aspartam (indulcitor): migrene, spasme musculare, eruptii cutanate, tahicardie, lentoare psihica, insomnie, scaderea memoriei etc.
• E 954 (zaharina) - a fost fabricata pornindu-se de la toluen; numeroase studii pe animale demonstreaza efectul cancerigen al acesteia;
• E 210 (acid benzoic) - provoaca hiperactivitate la copii, crize de astm bronsic, alergii.
• E 133 (albastru de briliant) - provoaca puternice reactii alergice.
Folosirea in exces a gumei de mestecat stimuleaza secretiile digestive (creste aciditatea, activitatea clorohidropeptica) si daca acestea nu sunt tamponate de alimente, se ajunge la gastrite hiperacide si ulcer. De asemenea, E-urile din guma cresc incidenta bolilor alergice, a tumorilor cerebrale, chiar a retardului intelectual. Sunt de acord cu guma naturala de mestecat, asa cum o folosesc chinezii si alte popoare orientale, o guma bogata in uleiuri esentiale de eucalipt, care are efect dezinfectant asupra cavitatii bucale, dar nu cu guma comercializata la noi.

„Cea mai grava situatie in cazul copiilor o reprezinta laptele praf"
Dar cea mai grava situatie, in cazul copiilor, este aceea a laptelui praf. Transformarea laptelui integral, natural, in lapte praf, duce la o saracire masiva in principii nutritive. De aceea, producatorii de lapte praf incearca sa-l „reimbogateasca", inclusiv cu aditivi:
• E 555 (silicat de aluminiu si potasiu) - studiile il implica in declansarea si agravarea bolii Alzheimer; este admis in Romania , interzis in alte tari;
• sulfat de cupru (piatra vanata cu care se stropeste vita de vie).

Sunt mii de cazuri de copii bolnavi care umbla de la un spital la altul, cu boli alergice grave, de la simple alergii cutanate, pana la Edemul Quinque sau chiar soc anafilactic. S-a dovedit ca, de fapt, copiii nu mai fac alergii la un anume aliment, ci la substantele chimice cu care este „imbogatit" alimentul respectiv, adica la substantele chimice de sinteza din alimente.

„Codul nostru genetic are inregistrate doar alimentele naturale"

- Situatia descrisa de dumneavoastra pare dramatica. Ce ne ramane de facut?

- Oamenii trebuie sa stie ca organismul nostru functioneaza ca un computer perfect si ca avem in memoria lui codul genetic cu care ne-am nascut, cu care ne-a lasat Dumnezeu. Acest cod genetic are inregistrate doar alimentele naturale. El recunoaste, de exemplu, sucul de lamaie si vitamina C, dar nu accepta vitamina C de sinteza, artificiala, cu care sunt imbogatite asa-numitele sucuri racoritoare. Din observatiile mele, peste 200 de substante chimice straine codului nostru genetic intra zilnic in corpul nostru. Este foarte periculos sa aduc in organism nucleotide straine corpului meu (vitaminele de sinteza - B6, PP, A, calciul, sulfatul de cupru, iodura de potasiu, acidul folic si altele) pentru ca asa declansez anticorpi, antinuclei, anticelule si apar bolile imune, autoimune si cancerele. Solutia este intoarcerea la natura, la hrana naturala, neimbogatita chimic.

„Cel mai criminal aliment este carnea de pasare"

- Este foarte greu, mai ales pentru oraseni, sa manance numai alimente naturale. Dati-ne totusi cateva sfaturi pentru o dieta echilibrata, mai putin nociva. Ce sa mancam?

- In primul rand, trebuie scoase din alimentatie toate aceste alimente-otravuri de care am vorbit, apoi facuta o selectie foarte severa a alimentelor bune. Cel mai criminal aliment este carnea de pasare, atat de recomandata in toate dietele. Si asta, pentru ca in fermele noastre, pasarile sunt hranite cu concentrate, proteine degradate, antibiotice si hormoni. (Nu intra in aceasta categorie pasarile crescute cu graunte de cereale.)

Este foarte bun pestele proaspat, pestele salbatic, nu acela din crescatorii si nu congelat. Este foarte buna carnea de berbecut si carnea de vita, cu observatia sa fie vita crescuta la noi, in Romania, nu importata. Cea mai buna paine este aceea facuta in casa, cu faina de la tarani, care n-a fost „imbogatita" cu cancerigenul fier si cu alti aditivi si afanatori. In loc de ardei, rosii, castraveti de sera, toate periculoase pentru ca sunt tratate chimic, avem mai ales acum, primavara, leurda, untisorul, stevia, urzicile si papadia, care nu numai ca ne hranesc, dar ne si curata corpul de toxine. Branzeturile si lactatele trebuie cumparate de la tarani sau de la producatori ecologici care hranesc natural animalele, nu cu concentrate. Atentie si la fructele si legumele modificate genetic. Acestea afecteaza imunitatea si induc boli grave, cum ar fi cancerul. Toti se agita acum in ceea ce priveste soia modificata genetic. Vinovati sunt cei care au permis aduce rea in tara a acestor seminte. Cine sunt ei? Cine a aprobat cultivarea ei? Acestia ar trebui sa plateasca. Eu cred ca taranul simplu n-a avut de unde sa stie de asta. Vinovatii se afla in ministere si ar trebui trasi la raspundere. Guvernantii ar trebui convinsi sa puna mai presus de interesele economice, sanatatea populatiei.
 
Director Web Euroghid

Christian B. Date 25.07.2008 Bucuresti Romania