CRITERII DE EVALUARE A CALITATII PROCESULUI DE INVATAMANT

Pentru fiecare din elementele procesului de invatamant, mentionate anterior, pot fi enuntate criterii de evaluare a calitatii.

O caracteristica importanta a criteriilor posibile pentru evaluarea calitatii in invatamant, este aceea ca de regula sunt greu, sau imposibil de cuantificat, datorita faptului ca implica subiectivitatea evaluatorului. In consecinta, pentru diminuarea si chiar eliminarea acestui neajuns, in cazul criteriilor necuantificabile, se propune sondarea opiniei unui numar cat mai mare de persoane, beneficiare ale sistemului de invatamant, sau direct implicate in acesta, ceea ce va reduce mult, caracterul de subiectivitate a evaluarii.

Se propune urmatoarea scara valorica, entru evaluarea criteriilor necuantificabile in mod direct: nesatisfacator, satisfacator, bine, foarte bine, exceptional.

In masura in care se doreste obtinerea de punctaje, pentru efectuarea unor analize comparative globale, se propune urmatoarea grila de punctare, in concordanta cu scara valorica mentionata anterior: nesatisfacator = 0 pct., satisfacator = 1 pct., bine = 3 pct., foarte bine = 4 pct., exceptional = 5 pct. Aceasta grila se poate aplica criteriilor considerate ca cele mai putin importante. Pentru criteriile mai importante, se poate multiplica punctajul de 2 sau de 3 ori, iar pentru criteriile considerate de importanta fundamentala, se poate multiplica punctajul de 5 ori, sau chiar de 10 ori.

In continuare, pentru a mari claritatea prezentarii, in cea mai importanta parte a sa, sunt enuntate in mod sintetic, cele mai importante propuneri pentru criteriile de evaluare a procesului de invatamant, grupate in cateva categorii, considerate reprezentative. Nu sunt incluse alte consideratii sau interpretari, decat acolo unde s-a considerat ca acest lucru este esential.

1. Criterii cuantificabile de evaluare a institutiilor de invatamant superior:

· numarul de studenti;

· gradul de selectie la admitere, adica rapotrul dintre numarul de candidati admisi si numarul de candidati inscrisi la concursul de admitere;

· gradul de selectie in procesul de invatamant, adica raportul dintre numarul de absolventi si numarul de candidati admisi la concursul de admitere (in anul in care a dat admitere promotia in discutie);

· procentul de cadre didactice cu titlul stiintific de doctor;

· procentul de doctoranzi cu frecventa;

· numarul de titluri de doctor, acordate in ultimul an;

· nivelul veniturilor extrabugetare, realizate din activitati de cercetare;

· raportul dintre veniturile extrabugetare realizate si numarul de cadre didactice;

· nivelul investitiilor realizate din surse extrabugetare;

· raportul dintre veniturile cadrelor didactice din Romania si din alte tari ale Comunitatii Europene;

2. Criterii de evaluare a continutului planurilor de invatamant:

· gradul de adaptare la cerintele pietei interne a fortei de munca, dominata la ora actuala de presiunea marilor producatori externi si de o puternica presiune sociala;

· masura in care exista componente specifice, capabile sa asigure un plus de competitivitate absolventilor in raport cu absolventii altor universitati;

· gradul de adaptare la cerintele si strategiile nationale in domeniul educatiei;

· gradul de adaptare la cerintele standardelor internationale de educatie inginereasca.

3. Criterii de evaluare a continutului programelor analitice:

· concordanta cu cerintele nationale de instruire;

· concordanta cu cerintele practicii industriale;

· gradul de adaptare la nivelul european de formare in inginerie;

· gradul de actualitate si oportunitate a informatiilor continute;

· masura in care exista suprapuneri intre discipline;

· masura in care exista elemente originale, capabile sa ofere un plus de performanta.

4. Criterii de evaluare metodologica a activitatii didactice:

- Din punct de vedere al continutului:

· masura in care obiectivele sunt clar enuntate si prezentate;

· concordanta cu programele analitice;

· masura in care exista coerenta si un plan logic al activitatilor;

· masura in care sunt evidentiate aspectele esentiale;

· masura in care este urmarita si prezentata evolutia disciplinei;

· gradul de actualitate fata de nivelul national al disciplinei;

· gradul de actualitate fata de nivelul international al disciplinei

- Din punct de vedere organizatoric:

· complementaritate in timp si continut intre curs si activitatile practice;

· gradul de integrare in ansamblul celorlalte discipline;

· gradul de utilizare a unui suport logistic avansat (folii, calculator, video, instrumente multimedia, etc.);

· gradul de generalizare a sistemului de credite transferabile;

· calitatea ambiantei de lucru;

· nivelul de dotare al laboratoarelor;

· masura in care se realizeaza autoinstruirea studentilor.

- Din punct de vedere pedagogic:

· capacitatea de a suscita interesul pentru disciplina;

· capacitatea de a suscita participarea activa a studentilor la activitatile didactice;

· calitatea expunerii si nivelul sonor;

· punctualitatea cadrului didactic;

· disponibilitatea cadrului didactic pentru intrebari si dialog, in timpul si dupa incheierea activitatilor;

· dorinta cadrului didactic de a se asigura ca este inteles;

· nivelul de argumentare a principiilor teoretice prin exemple si explicatii;

· masura in care sunt explicate inclusiv ca vocabular, notiunile noi;

· gradul de evidentiere si fixare a notiunilor fundamentale si esentiale;

· gradul de utilizare a tablei si a suportului logistic existent;

· gradul de sistematizare a informatiilor;

· adaptarea ritmului de lucru la capacitatea studentilor de a lua notite;

· capacitatea de indrumare in vederea organizarii muncii individuale;

· capacitatea de stimulare a initiativei pentru studiu suplimentar;

· gradul de individualizare a modului de lucru, la activitatile practice, in raport cu performantele personale ale fiecarui student;

· masura in care activitatile aplicative permit formarea deprinderilor si a capacitatilor de formulare si rezolvare a unor probleme noi;

· tinuta morala a cadrului didactic.

- Din punct de vedere al documentarii:

· cantitatea documentelor puse la dispozitia studentilor;

· calitatea documentelor puse la dispozitia studentilor;

· existenta in biblioteca a materialelor documentare;

· cantitatea materialelor de documentare din biblioteca.

- Din punct de vedere al evaluarii cunostintelor:

· masura in care metodologia de evaluare este in concordanta cu cea anuntata initial;

· conditii de desfasurare a evaluarii (durata, seriozitatea supravegherii, liniste);

· masura in care cunostintele evaluate sunt in concordanta cu programa analitica;

· masura in care evaluarea apreciaza capacitatea de a opera cu notiunile predate si nu doar capacitatea de a le reproduce;

· obiectivitatea evaluarii.

5. Criterii pentru evaluarea cadrelor didactice:

Evaluarea calitatii cadrelor didactice se poate realiza din doua puncte de vedere, care reflecta dublul caracter al activitatii acestora, si anume:

· din punct de vedere al activitatii stiintifice;

· din punct de vedere al activitatii didactice.

Evaluarea activitatii stiintifice a cadrelor didactice se realizeaza cu rigurozitate, intr-un cadru institutionalizat, cel putin in vederea promovarii acestora. In acest scop exista o serie de criterii de performanta, adoptate la nivelul fiecarei institutii de invatamant, pentru toate treptele de promovare si o serie de criterii adoptate la nivel national, pentru functiile de conferentiar si profesor. Criteriile de evaluare a activitatii stiintifice a cadrelor didactice sunt foarte bine cunoscute si prezentarea, sau propunerea de modificari a acestora, nu face obiectul prezentului material.

Evaluarea activitatii didactice a cadrelor didactice este realizata in paralel cu evaluarea stiintifica, dar mai putin riguros.

Activitatea didactica din invatamantul tehnic superior, se poate analiza din mai multe puncte de vedere si anume:

· prin autoevaluare;

· prin evaluare de catre conducatorul direct;

· prin evaluarea de catre o comisie specializata a facultatii;

· prin evaluare de catre studenti.

Criteriile de evaluare a cadrelor didactice, din perspectiva activitatii didactice, indiferent de punctul de vedere abordat pot sa fie in principiu aceleasi criterii care au fost propuse pentru evaluarea metodologica a procesului de invatamant.

Pentru evaluarea de catre conducatorul direct, pot sa fie avute in vedere si urmatoarele criterii suplimentare:

· implicarea si eficienta in activitatile didactice ale colectivului;

· capacitatea si disponibilitatea de comunicare in colectiv;

· tinuta morala in colectiv;

O evaluare mai complexa a activitatii cadrelor didactice, daca ea va fi considerata ca fiind necesara, trebuie sa tina seama in afara performantelor stiintifice si didactice si de o serie de alte criterii:

· implicarea in activitati de expertizare, la nivel national sau international;

· implicarea in activitati cu strainatatea;

· apartenenta la societati stiintifice nationale, sau internationale;

· gradul de cunoastere a uneia sau mai multor limbi straine, etc.

6. Criterii pentru evaluarea studentilor:

In vederea evaluarii calitatii studentilor, se propun numai criterii strict cuantificabile, usor de evaluat de catre secretariate si anume:

· media la concursul de admitere;

· media generala;

· media din ultimul an;

· daca au fost sau nu integralisti;

· numarul de discipline nepromovate cu care s-a intrat in anul urmator.

Se propune de asemena ca punctajele sau calificativele privind evaluarea procesului de invatamant de catre studenti, sa fie considerate in mod diferit, prin inmultirea cu un coeficient care sa tina seama de criteriile de mai sus. Se propune ca acest coeficient sa fie:

· 0,2 - pentru studenti cu examene nepromovate;

· 0,5 - pentru studenti cu restante care in final au avut mediile intre 5 si 6,99;

· 1 - pentru integralisti cu mediile intre 5 si 6,99;

· 1,5 - pentru studenti cu restante care in final au avut mediile intre 7 si 8,99;

· 2 - pentru integralisti cu mediile intre 7 si 8,99;

· 2,5 - pentru studenti cu restante care in final au avut mediile intre 9 si 10;

· 3 - pentru integralisti cu mediile intre 9 si 10.

Se vor considera integralisti, studentii cu toate examenele promovate dupa sesiunea din vara.

Se propune ca studentii repetenti sa nu poata participa la activitatea de evaluare a procesului de invatamant.

In cadrul evaluarii procesului de invatamant de catre studenti, se recomanda ca acestia sa enunte si propriile lor propuneri de imbunatatire a activitatii.

Niciun comentariu: