Mijloace pt decontaminare chimica in caz de razboi

1. Generalităţi privind armele nucleare, biologice şi chimice.

2. Fenomenele prin care sunt reţinute substanţele toxice de luptă, substanţele radioactive, mijloacele biologice şi noţiuni despre decontaminare.

3. Mijloace de decontaminare din înzestrarea subunităţilor de toate armele.

4. Mijloace de decontaminare din înzestrarea unităţilor şi subunităţilor de protecţie civilă.

5. Mijloace de decontaminare din înzestrarea formaţiunilor de protecţie civilă.

6. Măsuri de protecţie pentru personalul care asigură şi execută decontaminarea.

1. Generalităţi privind armele nucleare, biologice şi chimice

Arma nucleară este acea armă care se bazează pe acţiunea distructivă a imensei cantităţi de energie care se degajă în timpul exploziei nucleare. Efectul ei vătămător poate întrece de mii de ori efectul vătămător al celei mai puternice muniţii încărcate cu substanţe explozive obişnuite. Explozia nucleară se deosebeşte de explozia obişnuită atât prin cantitatea de energie degajată cât şi prin natura transformărilor care au loc în substanţa încărcăturii. Pentru explozia nucleară, sursa de energie o constituie procesele care au loc în nucleele atomilor elementelor chimice.

După caracterul reacţiilor care au loc în interiorul lor, încărcăturile nucleare se pot împărţii în trei tipuri:

a) încărcături nucleare la care energia de explozie se obţine numai pe seama reacţiei de fisiune; substanţa fisionabilă este Uraniul 235 sau Plutoniul 239;

b) încărcături nucleare în care, pe lângă reacţia de fisiune are loc o reacţie de sinteză termonucleară a elementelor uşoare. La acest tip de încărcătură se mai foloseşte, pe lângă Uraniul 235 sau Plutoniul 239, un amestec de deuteriu şi tritiu sau o combinaţie de deuteriu cu litiu (deuterura de litiu);

c) încărcături nucleare la care energia de explozie se obţine ca urmare a trei reacţii nucleare; reacţia de fisiune a nucleelor Uraniul 235 sau Plutoniul 239 din compunerea focosului nuclear, reacţia de sinteză termonucleară a izotopilor de hidrogen (deuteriu şi tritiu) şi reacţia de fisiune a nucleelor de Uraniu 238 sub acţiunea neutronilor rapizi formaţi în timpul reacţiei de sinteză.

În procesul evoluţiei fenomenelor fizice care însoţesc explozia nucleară apar: unda de şoc, emisiunea de lumină, radiaţia penetrantă, impulsul electromagnetic şi are loc contaminarea radioactivă a terenului, tehnicii, personalului şi a obiectivelor.

Arma nucleară a fost întrebuinţată pentru prima dată în timpul celui de-al doilea război mondial la Hiroshima şi Nagasaki.

Ulterior, după cel de-al doilea război mondial, marile puteri nucleare dar îndeosebi S.U.A. şi fosta U.R.S.S. au continuat experienţele nucleare, cele mai multe având loc în deceniul VI al secolului XX. Asemenea experienţe au loc şi în zilele noastre, dar un aspect îngrijorător este acela că au mai apărut şi alte state (în afara celor 5 puteri nucleare) care experimentează asemenea arme.

De actualitate este şi faptul că odată cu dezmembrarea fostei U.R.S.S., pe teritoriul acesteia şi nu numai, există grupări care se ocupă cu procurarea şi traficul componentelor armei nucleare.

Arma chimică constituie un mijloc de nimicire în masă a personalului şi de îngreuiere a acţiunilor de luptă ale trupelor, prin contaminarea cu substanţe toxice de luptă a aerului, terenului tehnicii de luptă şi diferitelor materiale. Ea cuprinde substanţele toxice de luptă şi mijloacele de întrebuinţare a acestora. În forma ei rudimentară a fost întrebuinţată din timpuri străvechi la sediul cetăţilor pentru a contrabalansa inferioritatea armelor de atac. Substanţele toxice de luptă au fost întrebuinţate pentru prima dată de către germani. Primul atac chimic eficace a fost dat la 22 aprilie 1915 între Bixschsotte şi Langenmarc, în zona fluviului Ypres din Belgia folosind butelii cu clor.

Până la sfârşitul primului război mondial s-au descoperit şi întrebuinţat 39 de substanţe toxice de luptă. În timpul celui de-al doilea război mondial substanţele toxice de luptă nu au fost întrebuinţate cu excepţia faptului că japonezii au folosit arma chimică împotriva Chinei.

După cel de-al doilea război mondial s-au intensificat cercetările pentru obţinerea de noi substanţe toxice de luptă.

În deceniu VIII la secolului XX, cercetările au fost dirijate spre întrebuinţarea în scopuri militarea toxinelor biologice a căror toxicitate depăşeşte cu mult pe cea substanţelor toxice de luptă (1 gr. de toxină botulinică conţine 8 milioane de doze mortale, fiind aproape de un milion de ori mai toxică decât substanţele toxice de luptă neuroparalitice).

Arma biologică este reprezentată de agenţii patogeni utilizaţi în scopuri agresive care, în urma răspândirii prin diferite mijloace tehnice şi procedee, pot determina îmbolnăviri cu caracter transmisibil (în masă) ale populaţiei sau animalelor, precum şi distrugerea fondului agroforestier.

Declanşarea efectelor vătămătoare ale armei biologice se bazează pe activitatea specifică provocată de agenţii patogeni (bacterii, rickettsi şi viruşi, ciuperci, paraziţi etc.) şi toxinele microbiene asupra oamenilor, animalelor şi culturilor vegetale.

Confirmarea întrebuinţării armei biologice şi precizarea germenilor patogeni folosiţi necesită efectuarea unor examene de laborator care uneori durează câteva zile.

Arma biologică este o armă de nimicire în masă, poate fi utilizată fără a fi însoţită de alţi factori de distrugere (“armă mută”), nu are acţiune distrugătoare a bunurilor materiale, prezintă o sferă largă de acţiune atât în timp cât şi în spaţiu datorită vectorilor purtători şi poate fi constituită din germeni patogeni împotriva cărora nu se cunosc posibilităţi eficiente de prevenire şi tratament.

Deşeurile radioactive, chimice şi biologice sunt produse de către reactoarele nucleare, combinatele chimice şi laboratoarele biologice. În condiţiile în care aceste deşeuri nu sunt neutralizate devin o sursă de risc pentru populaţie, animale şi bunuri materiale. Cele mai importante categorii de deşeuri sunt cele radioactive datorită remanenţei lor şi se pot categorisi şi astfel:

- deşeuri cu activitate scăzută – constau din diverşi radionuclizi cu timpi de înjumătăţire scurţi şi urme de radionuclizi cu timpi de înjumătăţire mari;

- deşeuri cu activitate intermediară – cantităţi mari de produse de fisiune şi actinide cu timpi de înjumătăţire mari, cu conţinut mic de energie şi masă mare;

- deşeuri cu activitate ridicată – produsele de fisiune în actinidele din ciclul combustibilului, cu conţinut ridicat de energie termică şi masă solidă mică.

2. Fenomenele prin care sunt reţinute substanţele toxice de luptă, substanţele radioactive şi mijloacele biologice

Teorii:

a) teoria potenţială – presupune interacţiunea între cărbunele activ şi molecula de gaz în care intervin forţe de atracţie de tip Van der Wals;

b) teoria chimică (a valenţelor libere) – presupune ca atomii de cărbune care sunt la suprafaţă ar avea nişte valenţe nesaturate.

Stratul de cărbune activ reţine substanţele toxice de luptă şi industriale sub formă de gaz şi de vapori. Cărbunii activi reprezintă un schelet de cărbune cu pori şi capilare de adâncimi şi diametre variabile. Au proprietate de a reţine şi de a fixa vaporii şi gazele şi poate separa şi fluidele. În prezent cărbunii activi se fabrică din coajă de nucă de cocos, sâmbure de prune şi caise.

Cărbunii vegetali sun activaţi cu clorură de zinc ZnCl2 , tiocianat de potasiu, sulfură de potasiu, acid fosforic şi acid sulfuric. Aceştia se mai impregnează cu acizi organici şi cu soluţii alcaline. Substanţele de impregnare leagă chimic substanţele toxice de luptă şi industriale de cărbunii activi.

Cărbunii activi se clasifică după destinaţie astfel:

- pentru măştile contra gazelor

- pentru reţinerea dizolvanţilor volatili

- pentru decolorare

- medicinali (pulbere).

Procesele de reţinere a substanţelor toxice de luptă şi industriale:

Adsorbţia reprezintă reţinerea pe suprafaţa cărbunelui activ a moleculelor atomilor de gaz sau de lichid.

Absorbţia reprezintă modul de reţinere a moleculelor de gaz în interiorul că cărbunelui activ. Moleculele de gaz reţinute pe suprafaţa cărbunelui activ prin difuziune intră în interiorul cărbunelui activ.

Substanţa reţinută se numeşte abdsorbat iar cărbunele abdsorbent.

Chemosorbţia este reţinerea şi legarea chimică a moleculelor de gaz. Pentru a favoriza chemosorbţia cărbunele activ se impregnează.

Condensarea capilară – reprezintă condensarea vaporilor în capilare sau porii foarte mici ai cărbunelui.

2.1. Decontaminarea substanţelor toxice de luptă neuroparalitice

Având în vedere proprietăţile chimice, substanţele toxice de luptă neuroparalitice hidrolizează uşor în mediul alcalin. În practică pentru decontaminare se realizează aproape în exclusivitate substanţe cu caracter bazic. Astfel, soluţiile apoase de hidroxizi şi carburanţi alcalini, amoniacul soluţiile de sulfură de sodiu, fenolaţi şi crezolaţi sau suspensii de hipoclorit de calciu 2/3 bazic permit decontaminarea rapidă şi totală a acestor substanţe toxice de luptă.

2.2. Decontaminarea substanţelor toxice de luptă cu acţiune generală se face pulverizând formalină (soluţie apoasă de aldehidă formică) şi cu soluţii apoase de sulfat feros.

2.3. Decontaminarea substanţelor toxice de luptă vezicante se realizează prin procedee mecanice, fizice şi chimice.

a) procedee mecanice – prin îndepărtarea stratului contaminat;

b) procedee fizice

- evaporarea substanţelor prin aerisire naturală sau cu ajutorul aerului cald

(»95°C);

- spălare cu solvenţi;

- spălarea cu apă caldă şi săpun.

c) procedee chimice

- fierbere simplă cu apă şi carburant de sodiu 2%;

- cu apă şi detergenţi;

- cu vapori de apă şi amoniac;

- pentru armament şi tehnica de luptă se utilizează soluţii oxidant-clorurante iar pentru decontaminarea terenului, clorură de var şi hipoclorit de calciu în stare solidă;

- decontaminarea pielii omului se face întrebuinţând soluţia alcoolică de cloramină din pachetul de decontaminare iniţială.

2.4. Decontaminarea substanţelor radioactive

Substanţele radioactive sunt provenite din contaminarea radioactivă care este unul dintre factorii distructivi ai exploziei nucleare.

Ca urmare a contaminării radioactive pe teren, tehnică şi personal se depune praf radioactiv. Într-o asemenea situaţie praful trebuie îndepărtat de pe suprafeţele contaminate cu soluţie formată din apă şi detergent APOLLO în proporţie de 1,5% în vederea fixării acestuia. Soluţia contaminată se stochează în puţuri special amenajate.

2.5. Decontaminarea mijloacelor biologice se face prin aplicarea pe obiectele contaminate a cloraminei sau soluţiilor de cloramină precum şi a unor substanţe specifice bolilor respective apărute în focarul contaminat.

3. Mijloace de decontaminarea din înzestrarea subunităţilor de toate armele

Pachetul de decontaminare iniţială se găseşte în înzestrarea fiecărui militar şi este destinat pentru decontaminarea parţială a sa. Se decontaminează părţile descoperite ale corpului, locurile contaminate de pe îmbrăcăminte şi armamentul individual.

Caracteristici:

- temperatura de congelare -8°C;

- neutralizează toate S.T.L. în 5 minute;

- suprafaţa ce poate fi decontaminată:

- 0,75 mp cu 3 flacoane;

- 0,25 mp cu 1 flacon.

- cantitatea totală de soluţie – 0,45 l.

Compunere:

- cutie plastic;

- 3 flacoane pentru soluţia de decontaminare unică;

- 1 flacon cu şirag de tampoane şi fiole antifum.

- 2 comprese tifon mari;

- 4 comprese tifon mici.

Soluţia de decontaminare mică este formată din:

- soluţie apoasă de hidroxid de sodiu – 2,5%;

- etilenglicolmetileter – 28,7%;

- monoetanolamină – 0,3%;

- dietielsulfoxid – 58,5%;

- alcool etilic – 10%.

Fiolele antifum pentru neutralizarea substanţelor toxice iritante conţin: alcool etilic, eter, cloroform, amoniac soluţie.

Completul de decontaminare nr. 1

Este destinat pentru decontaminarea mitralierelor pe afet, aruncătoarelor de 82 mm şi A.G.-9.

Se compune din cutie de tablă cu cordea de purtare şi cordea cingătoare, 2 flacoane de material plastic la 200 ml, 2 pensule adaptabile la flacoane, 1 ac pentru desfundat, răzuitoare, deşeuri de bumbac, 10 plicuri cu hipoclorit de calciu, 10 plicuri cu tiosulfat de sodiu şi 10 flacoane mici cu emulgator.

Completul de decontaminare nr. 2

Este destinat pentru decontaminarea parţială sau totală a aruncătoarelor de 120 mm şi a pieselor de artilerie de calibru până la 76 mm, a autoturismului de teren.

Se compune din cutie de tablă, 2 flacoane de 1l, 4 perii adaptabile la flacoane, 2 garnituri, 2 ace pentru desfundat, 2 răzuitori, lavetă cu deşeuri de bumbac, 10 plicuri cu 30 gr. tiosulfat de sodiu, 10 plicuri de 40 gr. hipoclorit de calciu, 10 plicuri cu 80 gr. hipoclorit de calciu, 10 flacoane cu emulgator.

Completul de decontaminare nr. 3

Este destinat pentru decontaminarea chimică, radioactivă şi biologică parţială şi totală a autocamioanelor, autospecialelor şi a pieselor de artilerie cu calibrul mai mare de 76 mm. Este compus din 2 canistre tip auto cu capacitatea de 20 l şi o cutie metalică în care găsim:

- un colier de consolidare;

- pompă tip auto;

- sifon;

- un furtun de 2 m;

- tijă cu întrerupător şi perie;

- o cutie cu garnituri şi piese de schimb (garnituri pentru capac, pentru pompă, pentru îmbinarea furtunului, pulverizator, duză şi instrucţiuni de folosire şi inventar).

Suspensia de decontaminare este formată din 1 Kg hipoclorit de calciu, 1 plic cu tiosulfat de sodiu şi 1 borcan cu emulgator.

Completul de decontaminare nr. 4

Este destinat pentru decontaminarea transportatoarelor amfibii blindate şi a unor tipuri de autospeciale. Este compus din: dispozitivul de pulverizator lichide, dispozitivul pentru purificarea gazelor, substanţe de decontaminare, trusa completului, accesoriile şi periile de rezervă.

Dispozitivul de pulverizare lichide se compune din:

- ejector;

- furtun de aspiraţie;

- furtun de distribuţie;

- prelungitor;

- tijă;

- perie şi tub de evacuare a prafului radioactiv.

Dispozitivul pentru purificarea gazelor se compune din:

- priză de gaze;

- capac cu supapă de siguranţă;

- niplu.

4. Mijloace de decontaminare din înzestrarea unităţilor şi subunităţilor de protecţie civilă

4.1. Autospeciala de decontaminare a tehnicii de luptă ADT-4

Destinaţie:

- decontaminarea radioactivă, chimică şi biologică a tehnicii militare;

- decontaminare totală a personalului în condiţii de vară;

- decontaminarea chimică şi biologică a terenului;

- încălzirea apei necesare preparării soluţiilor şi suspensiilor de decontaminare;

- prepararea soluţiilor şi suspensiilor de decontaminare;

- încărcarea diferiţilor recipienţi şi a completelor de decontaminare;

- transportul şi păstrarea temporară a soluţiilor de decontaminare;

- prepararea suspensiei de decontaminare biologică şi transvazarea acesteia în rezervorul autospecialei de decontaminare termică (A.T.T.).

Caracteristici tehnico-tactice:

- gabaritele autospecialei:

- L = 8000 mm;

- l = 2500 mm;

- h = 3000 mm.

- gabaritele cisternei:

- L = 3100 mm;

- l = 1650 mm;

- h = 840 mm.

- capacitatea cisternei:

- totală = 3800 l;

- de lucru = 3500 l.

- greutatea autospecialei cu plinuri = 15250 Kg;

- consum mediu motorină = 48 l/100Km;

- capacitatea rezervorului de motorină = 220 l;

- putere maximă motor la 2200 rot/min = 215 C.P.;

- viteza maximă pe şosea = 85 Km/h;

- numărul membrilor echipajului = 3.

Caracteristicile pompelor

Pompa centrifugă:

- la 1450 rot/min = debit de 400-500 l;

- la 2900 rot/min = debit de 800-1000 l;

- înălţimea aspiraţiei = 4,5 m;

- durata de încărcare a cisternei – maxim 12 min.

Pompa manuală:

- debit = 65 l/min la 45 duble-pompări;

- înălţimea aspiraţiei = 4,5 mm;

- durata de încărcare a cisternei = 55 min.

Durata de desfăşurare sau strângere:

- pentru decontaminarea cu tije cu perii – 45 – 45 min.;

- pentru decontaminarea cu jet de apă – 20 – 25 min.

Numărul maxim al locurilor de lucru:

- pentru tije cu perii – 24;

- pentru jet de apă – 9.

Norma de consum de suspensie – 1,5 l/m2.

Debitul suspensiei la tija cu perie – 2,1 l/min.

Debitul soluţiei la jetul cu apă – 35 l/min.

Caracteristici pentru decontaminarea terenului:

- durata de desfăşurare sau strângere –10 – 15 min;

- viteza de deplasare pe timpul decontaminării terenului – 6 – 8 Km/h;

- densitatea suspensiei la o trecere – 0,5 l/m2;

- lăţimea culoarului de decontaminare – 7 m;

- lungimea culoarului decontaminat:

- la norma de 1,5 l/ m2 – 330 m;

- la norma de 2 l/ m2 – 250 m.

- durata de golire a cisternei cu duza DN – 3 – 10 – 12 min.

Caracteristici pentru decontaminarea personalului:

- consumul de apă/militar – 20 l;

- timpul de decontaminare al unei serii – 6 min.;

- număr duşuri – 24;

- număr de serii/oră – maxim 10;

- distanţa maximă de montare duşuri - 40 cm;

- durata de desfăşurare – 60 min.;

- capacitatea de decontaminare a cisternei – 1680 m;

- capacitatea de decontaminare din alte surse – 2400 m.

Încărcarea completelor de decontaminare:

- durata de desfăşurare – 10 – 15 min;

- durata de transvazare:

- cu pompa rotativă – 5 – 8 min;

- cu pompa normală – 55 min.

Caracteristicile agregatului de încălzire:

- tipul schimbătorului de căldură – ignitubular, cu tiraj aspirat forţat;

- capacitate schimbător căldură – 180 l;

- capacitate rezervor petrol – 120 l;

- consum de combustibil – 15 – 17 l/h;

- capacitate de încălzire - 30°C.

Descriere

Autospeciala este formată din:

- autoşasiu DAC 665 T;

- instalaţia specială.

a) Instalaţi specială este compus din utilaj fix şi utilaj demontabil şi accesorii.

Utilajul fix:

- cisterna;

- agregatul de încălzire;

- instalaţia de pompare, transvazare, angrenarea pompei rotative;

- sistemul de conducte;

- platforme laterale cu lăzi pentru accesorii;

- pompa normală;

- tamburi pentru furtune f10 - f20.

Utilajul demontabil şi accesorii:

- complet pentru decontaminarea personalului;

- distribuitoare cu 4 şi 6 ştuţuri;

- furtun cu f25 – 8 bucăţi;

- nipluri – 4 bucăţi;

- instalare electrică de iluminat cort;

- cort decontaminare personal cu cadru metalic;

- săculeţi pentru documente personale – 240 bucăţi;

- jetoane;

- duşuri – 24;

- priză de împământare;

- furtune f25 mm;

- tije cu perii – 24 bucăţi;

- tije cu robinet – 9 bucăţi;

- duza D.N. – 3;

- unelte genistice;

- piese de schimb şi accesorii.

4.2. Autospeciala de decontaminare a personalului (ADP)

Este destinată pentru decontaminarea totală a personalului.

Caracteristicile tehnico-tactice:

- caracteristicile autoşasiului sunt asemănătoare cu cele de la A.D.T-4;

- gabarite:

- L = 9012 mm;

- l - în poziţia de mars – 2720 mm;

- fără corturi – 5130 mm;

- cu corturi – 10130 mm.

- h = 3288 mm.

Caracteristicile utilajului special:

- posibilităţi de îmbăiere:

- vara – 140 oameni/oră;

- iarna – 84 oameni/oră.

- debitul de apă caldă:

- vara – 2800 l/oră;

- iarna – 1700 l/oră.

- timpul de îmbăiere:

- vara – 3 min;

- iarna – 5 min.

- temperatura apei calde la duşuri - 38°-40°C.

- timp de obţinere a apei calde – 15 min.;

- număr de duşuri – 14 bucăţi;

- timp de desfăşurare:

- cu corturi – 90 min.;

- fără corturi – 60 min.

- consum apă – 20 l/om (15 l limpezire, 5 l săpunire);

- consum petrol/arzător – 16 l/h.

Consum de combustibil:

- motor auto – 49,3 l/100 Km;

- motor motopompă – 2,26 l/h;

- grup electrogen – 0,9 l/h;

- aerotermă Simun – 1,26 l/h;

- soluţie săpun – 6 l/h.

Descriere:

- autoşasiu DAC 665 T amenajat;

- utilajul special.

Utilajul special este format din:

- caroseria metalică;

- instalaţiile fixe;

- mobilierul;

- accesorii şi piese de rezervă.

Caroseria este de tip compartimentată cu pereţi extensibili:

- compartiment comandă;

- compartiment îmbăiere;

- 2 compartimente laterale (dezbrăcare totală şi echipament sumară);

- baza caroseriei;

- pereţii rabatabili.

Instalaţii fixe:

- sistemul de alimentare – evacuare apă;

- instalaţiile de alimentare cu combustibil, aer comprimat şi cu săpun lichid;

- instalaţia electrică;

- instalaţia de automatizare;

- instalaţia pentru climatizare;

- instalaţia hidraulică;

- instalaţia de preîncălzire a arzătoarelor.

Încălzitorul de apă se compune din:

- schelet metalic;

- pereţi laterali şi spate;

- perete frontal;

- 2 focare;

- 2 arzătoare;

- ansamblul de conducte;

- ansamblul de coşuri de fum;

- 2 coşuri de fum.

Instalaţia de distribuţie a apei calde – asigură apa caldă pentru duşurile fixe, portabile şi cel exterioar – şi se compune din:

- filtru de apă;

- distribuitorul amestecător;

- traseele de conducte la duşurile fixe portabile şi exterior.

Mobilier, accesorii şi piese de schimb:

- 2 rafturi pentru echipament şi încălţăminte curate;

- raft pentru lenjerie curată;

- raft pentru săculeţi cu obiecte personale;

- 4 bănci pliante mari şi 4 bănci pliante mici;

- 2 mese metalice;

- 2 cuiere;

- 3 scaune pliabile;

- 2 complete corturi ataşabile cu stâlpi de susţinere şi frânghii de ancorare;

- 2 scări pliante cu balustradă;

- coş pentru fum;

- prelungitor ţeavă eşapament;

- 4 capace roţi spate;

- 8 picioare sprijin pentru podea;

- 8 grătare pentru cort;

- trusă chei fixe;

- unelte, şurubelniţe racorduri;

- C.D. – 3;

- trusă marcare teren contaminat;

- 2 rezervoare cauciuc a 2000 l;

- 14 bureţi baie;

- 7 bidoane plastic;

- canistre plastic;

- 30 saci pentru materiale contaminate;

- 3 tărgi pentru echipament;

- 1 targă pentru răniţi;

- 210 săculeţi acte personale;

- 400 jetoane.

Piese de schimb: - arzătoare, duze, piuliţe, şuruburi, racorduri, robinete, ventile electromagnetice, manometre, supape, nipluri, lămpi, relee.

5. Mijloace de decontaminare din înzestrarea formaţiunilor de protecţie civilă

Formaţiunile de protecţie civilă sunt forţe care dispun de subunităţi de decontaminare, în special de decontaminare teren-clădiri. Ele dispun de autospeciale civile care pot fi adaptate cu uşurinţă pentru decontaminarea terenului şi clădirilor. Pe lângă autospecialele din dotarea subunităţilor specializate, formaţiunile de protecţie civilă dispun de pachete de decontaminare iniţială, complete de decontaminare nr. 1, 2, 3.

Decontaminarea echipamentului se execută, de regulă, la societatea comercială NUFĂRUL S.A. din localitatea respectivă iar decontaminarea personalului se execută în punctele de decontaminare de la agenţii economici pentru muncitori şi la băile comunale pentru populaţie.

Cele mai semnificative mijloace de decontaminare din dotarea formaţiunilor de protecţie civilă sunt:

Autocisterna ROMAN 8135

- capacitate de încărcare – 7000 l;

- viteza de lucru:

- la stropit – 8 – 10 Km/h;

- la spălat – 6 – 8 Km/h.

- timp de încărcare – 10 min.;

- timp de golire – 6 – 17 min.;

- lăţimea fâşiei spălate – 3 m;

- suprafaţa spălată – 2333 m2.

Autocisterna ROMAN 12215

- capacitate de încărcare – 12000 l;

- viteza de lucru:

- la stropit – 8 – 10 Km/h;

- la spălat – 6 – 8 Km/h.

- timp de încărcare – 16 min.;

- timp de golire – 12 – 60 min.;

- lăţimea fâşiei spălate – 3 m;

- suprafaţa spălată – 4000 m2.

Autovidanje (salubritate)

- capacitate de încărcare – 2500 l;

- viteza de lucru:

- la stropit – 8 – 10 Km/h;

- timp de încărcare – 5 min.;

- timp de golire – 9 min.;

- lăţimea fâşiei (stropire) – 6 m;

- suprafaţa stropită – 5000 m2.

La tehnica descrisă mai sus se pot ataşa perii rotative pe timp de vară iar pe timp de iarnă se pot aplica pluguri pentru creat culoare şi totodată pentru decontaminare mecanică.

Pentru executarea decontaminării de către formaţiunile de protecţie civilă se mai pot adapta pentru decontaminare următoarele categorii de tehnică:

- Automăturătoarea colectoare AC-5 cu rezervor de apă;

- Maşina de încărcat containere MIC-2000 şi MIC-10000 pentru transportul deşeurilor de la decontaminarea drumurilor;

- Buldozerul S-1500, Grederul S-1500 şi Autogrederul se pot folosi la decontaminarea mecanică a terenului pentru înlăturarea straturilor de pământ şi zăpadă.

6. Măsuri de protecţie pentru personalul care asigură şi execută decontaminarea

În vederea realizării măsurilor de protecţie pentru decontaminare, comandanţii de subunităţi ordonă cercetarea chimică şi de radiaţie a zonelor şi obiectivelor contaminate. Se realizează marcarea suprafeţelor contaminate, stabileşte gradul de contaminare şi determină concentraţia şi persistenţa substanţei toxice de luptă respective. Pentru lucrul efectiv în zona contaminată trebuie să se ţină cont şi de capacitatea de reţinere a cartuşului filtrant de la măştile contra gazelor. După îndeplinirea misiunilor în terenul contaminat, decontaminatorii execută decontaminarea mijloacelor folosite iar apoi decontaminarea proprie cu apă caldă şi săpun în punctul de decontaminare. Ulterior îmbracă echipament curat şi vor fi verificaţi asupra executării plenitudinii decontaminării.

*

* *

În condiţiile întrebuinţării armelor nucleare, biologice şi chimice în luptă, cu actuala dotare a unităţilor şi subunităţilor militare, a formaţiunilor de protecţie civilă şi a altor unităţi specializate este posibilă îndeplinirea în condiţii bune a misiunilor de decontaminare.

Niciun comentariu: