Pansamente

În sens strict, pansamentul chirurgical = actul prin care se realizează şi se menţine asepsia unei plăgi, în scopul cicatrizării ei.

În sens larg, pansamentul reprezintă totalitatea mijloacelor şi metodelor care realizea­ză protecţia unui ţesut sau organ faţă de acţiunea agresivă a diverşilor agenţi; vezi şi pansament gastric (administrarea unor medicamente cu rol protector asupra mucoasei gastrice), pansament antiinflamator (aplicarea unor comprese umede peste o regiune inflamată).

Pentru a efectua un pansament chirurgical sunt necesare:

- cunoştinţe de asepsie-antisepsie,

- cunoştinţe de mică chirurgie,

- cunoştinţe de biologie a plăgii.

Materiale necesare:

1. Substanţe antiseptice (rol: să realizeze curăţirea şi dezinfecţia plăgii şi a tegumen­telor din jur):

- alcool

- tinctură de iod

- apă oxigenată

- cloramină

- betadină

- acid boric, etc..

2. Materiale care realizează protecţia plăgii (proprietăţi generale: să fie uşoare, să nu fie iritante pentru tegumente, să se poată steriliza, să aibă putere absorbantă, să se opună pătrunderii germenilor din afară, să realizeze o compresiune elastică a plăgii):

- comprese din tifon (pânză rară de bumbac): capacitate de absorbţie mai mică decât a vatei;

- vată hidrofilă (bumbac prelucrat şi degresat)

3. Mijloace de fixare:

- galifix (mastisol) = soluţie de colofoniu (sacâz);

- leucoplast (se aplică pe tegument ras şi degresat; este impermeabil pentru aer);

- bandaj (realizează „înfăşarea” chirurgicală).

4. Instrumentar chirurgical.

5. Alte materiale:

- benzină, neofalină, eter, acetonă: realizează degresarea tegumentului (necesare pen­tru îndepărtarea galifix-ului de pe tegument);

- unguente: protecţia tegumentelor din jurul unei plăgi secretante;

CUTADEN: ihtiol 1.5 g, oxid de zinc 15 g, oxid de titan 6 g, extract de Hamamelis 0.13 g, tetrabo­rat de sodiu 0.1 g, excipienţi ad 100 g; indicaţii: eczeme uscate, dermatite iritative (eriteme fesiere, fisuri ale pielii, degerături, arsuri superficiale limitate); mod de administrare: aplicaţii locale pe piele, de 2-3 ori pe zi, în condiţii de asepsie a leziunii.

DERMAZIN (FLAMMAZINE): sulfadiazină; indicaţii: arsuri infectate, răni suprainfectate, inclu­siv escare şi răni adânci netratate; mod de administrare: aplicaţii locale de 1-2 ori pe zi în strat de 2‑4 mm.

JECOLAN: oleum jecoris 40 g, lanolină 17 g, vaselină ad 100 g; indicaţii: dermite uscate, plăgi atone, ulcere varicoase, arsuri de gradul I, degerături; mod de administrare: aplicare locală, de 1-2 ori pe zi.

JECOZINC: oleum jecoris 12 g, oxid de zinc 38 g, talc 4 g, lanolină 12 g, vaselină ad 100 g.

TETRACICLINĂ, etc..

- meşă: bandă sterilă de tifon utilizată cel mai frecvent în scop hemostatic, dar şi pen­tru a permite eliminarea secreţiilor dintr-o plagă sau cavitate în care este introdusă meşa;

- aleze (à l’aise = a se simţi bine) = bucăţi mari de pânză cu dublu rol: soli­dari­zare a unei regiuni opera­torii (plagă operatorie abdominală mare la pacient obez, etc.) + protecţie a rufăriei de pat.

Condiţiile unui bun pansament:

- să fie făcut în condiţii aseptice;

- să fie absorbant;

- să fie protector;

- să nu fie dureros;

- să fie schimbat la timp.

Tehnica efectuării unui pansament → mai mulţi timpi:

1. pregătirea medicului pentru pansament (mănuşi sterile, servire de către asistentă cu instrumentele necesare);

2. dezlipirea vechiului pansament, îndepărtarea vechiului pansament (cu blândeţe, e­ventual după umezire cu eter sau alcool, respectiv cu apă oxigenată sau permanganat de potasiu);

3. curăţirea tegumentelor din jurul plăgii, centrifug → tampon de vată ste­rilă îmbibat cu eter (pentru degresare);

4. dezinfectarea pielii din jur cu alcool sau tinctură de iod;

5. tratamentul plăgii → în funcţie de natura sa şi momentul evoluţiei:

- plăgi operatorii cu evoluţie aseptică: nu necesită tratament special, în afară de scoa­terea tuburilor de dren, a firelor sau agrafelor;

- plăgi secretante: necesită curăţire (spălare cu jet de soluţie antiseptică, excizie a ţe­suturilor mortificate),

- evacuare a colecţiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire de aţă, înţepare a cicatricei cu un stilet butonat;

- colecţii purulente: deschidere largă, drenare cu tuburi;

- plăgi accidentale: curăţare de resturi vestimentare sau telurice, debridare, regu­la­rizare, lavaj antiseptic, eventual suturare;

6. protecţia plăgii: stratul de comprese trebuie să depăşească marginile plăgii, iar grosimea să nu fie mai mare de 1-2 comprese (pentru a realiza o bună capilaritate);

7. fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, feşi.

Tipuri de pansamente:

1. pansament protector: pe plăgi care nu secretă şi nu sunt drenate;

2. pansament absorbant: pe plăgi drenate sau secretante;

3. pansament compresiv: pe plăgi sângerânde (scop hemostatic), pentru imobilizarea unei regiuni, pentru reducerea unei cavităţi superficiale după puncţionare; se realizează fixare cu feşi în cadrul unui bandaj;

4. pansament ocluziv: pentru plăgi însoţite de leziuni osoase (acoperire a plăgii cu comprese şi vată, peste care se aplică un aparat gipsat).

Un comentariu:

Jade Graham spunea...

vezi şi pansament gastric (administrarea unor medicamente cu rol protector asupra mucoasei gastrice), pansament antiinflamator (aplicarea unor comprese umede peste o regiune inflamată). pansament escare