Referat :Pădurile actuale din România ca resursă economică şi factor de creare şi protecţia mediului

Dintre toate ecosistemele terestre, pădurea este cel mai important şi complex ecosistem. Caracteristica esenţială a arborilor este producţia de biomasă, dată fiind marea lor capacitate de asimilaţie (suprafaţa foliară asimilatoare poate depăşi de 10-15 ori suprafaţa de teren ocupată). Pădurile îndeplinesc importante funcţii de protecţie, dintre care se disting funcţia hidrologică, funcţia de protecţie a solului şi de asigurare a stabilităţii terenurilor, funcţia de ameliorare a factorilor climatici şi cea de purificare a atmosferei. În acest sens, se menţionează că ecosistemele forestiere au capacitatea de a reţine şi neutraliza, în mare măsură, poluanţi în stare gazoasă (SO2, SO3, compuşi ai fluorului), modificând totodată şi modul de dispersie al acestora.
Dacă ţinem seamă de suprafaţa pe care o ocupă pădurile, de valoarea şi productivitatea lor, de potenţialul staţional existent, de formele de relief şi peisajul pe care-l oferă, de vestigiile istorice ale trecutului, ne dăm mai bine seama de rolul social economic al pădurilor. Menţionăm că judeţul Suceava ocupă primul loc pe ţară în privinţa procentului de împădurire şi a suprafeţei pădurilor. Referitor la suprafaţa de pădure care revine pe cap de locuitor, judeţul Suceava se află pe locul trei, cu 1,4 loc/ha, după judeţele Caraş Severin şi Covasna. In unele ocoale silvice din zona montană, cum ar fi Cârlibaba, Dorna Candreni, Crucea, Broşteni ş.a. se ajunge chiar şi la 0,2 loc/ha, ceea ce creează dificultăţi în executarea lucrărilor silviculturale şi de exploatare din cauza lipsei mâinii de lucru.

Funcţiile economice ale pădurii
Pădurile dau materia primă pentru diferitele ramuri ale industriei de prelucrare a lemnului si a produselor accesorii:
- lemnul de rezonanţă;
- lemnul de cherestea şi celuloză;
- lemn de foc;
- produse accesorii: fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale, răşină, pomi de iarnă, carne de vânat, mierea de albine, etc..
Resursele forestiere însemnate ale României au determinat crearea unei puternice industrii a lemnului, care însă s-a concentrat exagerat în combinate mari în detrimentul localităţilor forestiere. Activitatea de cultură a pădurilor şi de exploatarea lemnului oferă posibilităţi de muncă unui număr însemnat de oameni, nu numai temporar sau sezonier, ci şi permanent. Până nu demult se considera că funcţia principală a pădurilor ar fi numai aceea de a produce lemn. În prezent această optică se schimbă pe zi ce trece, se iau considerare, pe lângă alte produse ale pădurilor şi factorii principali de protecţie a mediului ambiant. La o analiză mai atentă a situaţiei actuale şi a fenomenelor naturale survenite în ultimele decenii, se pare că în prezent se pune problema ca funcţia protectivă să treacă pe primul plan iar cea de producţie să fie subordonată sau puternic corelată cu aceasta. Fără a greşi, putem afirma că toate pădurile din joacă un rol deosebit pe linie de protecţie a mediului ambiant.
Pe de altă parte, lemnul arborilor a fost primul combustibil folosit de om şi continuă să aibă încă aceeaşi destinaţie. Lemnul de calitate superioară se foloseşte în construcţii, la fabricarea mobilei şi a instrumentelor muzicale, etc. În acelaşi timp, lemnul constituie materia primă pentru fabricarea hârtiei şi cartoanelor şi a plăcilor stratificate.
Consumul de hârtie în 1997 a fost de circa 6 ori mai mare decât cel înregistrat în anul 1950, estimându-se o creştere de aproximativ 31 % până în anul 2010. Din păcate, speranţa privind reducerea semnificativă a consumului de hârtie ca urmare a utilizării comerţului electronic, e-mail-ului şi Internetului nu s-a concretizat datorită apariţiei aparaturii de birou consumatoare de hârtie (copiatoare, imprimante, faxuri). Acest fapt, coroborat cu criza de materii prime şi schimbarea politicii de mediu la nivel mondial au impus modificarea tehnologiilor de valorificare a lemnului ca materie primă în industria de celuloză şi hârtie.
Efectele industriei celulozei şi hârtiei sunt dezastruoase asupra mediului înconjurător prin defrişări, poluarea aerului şi poluarea apelor. O analiză atentă a problemelor poate conduce la adoptarea unor decizii care să permită eliminarea parţială sau totală a riscurilor la care este supus ecosistemul natural, la managementul eficient al resurselor şi deşeurilor, cu implicaţii favorabile asupra stării de sănătate a mediului şi a populaţiei.

Funcţiile protective
Pe lângă funcţiile economice, pădurile îndeplinesc şi importante funcţii de protecţie a mediului ambiant. Un rol deosebit in această privinţă revine pădurilor de molid care prin excelenţă pot fi considerate şi ca păduri de protecţie.
Funcţiile protective cele mai importante pe care le îndeplinesc aceste pădurile sunt: (1) funcţia hidrologică sau de protecţie a apelor, (2) funcţia de protecţie a solurilor, (3) funcţia pădurilor de interes social, (4) funcţia de protecţie a monumentelor naturii şi a rezervaţiilor ştiinţifice.
In ce priveşte funcţia de protecţie a apelor, menţionăm rolul deosebit care le revine pădurilor de molid pentru protejarea apelor minerale. În perimetrul acestor păduri se va urmări permanentizarea vegetaţiei forestiere, fiind contraindicate aplicarea de îngrăşăminte chimice, erbicide, combaterea dăunătorilor forestieri cu substanţe chimice. Funcţia hidrologică pădurilor trebuie înţeleasă şi ca o importantă funcţie energetică, care în actuala penurie de materii prime şi de energie joacă un rol deosebit.
Concepţia că pădurile au numai un rol monofuncţional, adică numai pentru producţia de lemn, a fost revizuită şi înlocuită cu rolul bifuncţional al acestor păduri, adică păduri cu funcţii de producţie şi protecţie, funcţia de protecţie fiind comună tuturor pădurilor ţării. Pe lângă acestea, potrivit legii şi noilor criterii do zonare, pădurile României mai cuprind 58 categorii funcţionale. Pădurile din zona montană contribuie la consolidarea cursurilor de apă şi a reţelei hidrografice.
Pădurile îndeplinesc un rol deosebit în protecţia solului. Acestea protejează solurile contra eroziunilor şi alunecărilor de teren. Sarcini importante în problema protecţiei solului revine sectorului de exploatarea pădurilor prin aplicarea unor tehnologii adecvate, în deplină concordanţă cu aceste cerinţe ale factorilor mediului ambiant. De mare urgenţă este în prezent reglementarea circulaţiei interioare a lemnului în fiecare unitate amenajistică. Rolul antieronzional al pădurilor, se caracterizează prin aceea că acestea măresc viteza de infiltrare a apei în sol, consolidează terenul prin intermediul sistemului radicular, protejează solul prin intermediul litierei, reţin în coronamentul arborilor o parte din precipitaţiile căzute, etc.. Toate acestea duc la prevenirea eroziunii solului şi la îndeplinirea funcţiei de protecţie a unui factor important al mediului ambiant.
Metodele de gospodărire aplicate în trecut, ca tăierile rase pe mari suprafeţe, doborâturile de vânt în masă ca şi cele dispersate, corelate cu tehnologiile aplicate, cu precipitaţiile abundente din zona montană şi cu unele particularităţi ale fondului forestier au accentuat şi favorizat fenomenul de eroziune.
Amenajamentele silvice prevăd pentru o serie de măsuri de gospodărire adecvate care vizează permanentizarea vegetaţiei forestiere. Tratamentele recomandate privesc tăieri de transformare spre grădinărit, extracţii de protecţie, tăieri de îngrijire etc.. In practică însă, aceste prevederi nu s-au aplicat, ceea ce a avut ca urmare un grad înalt de instabilitate al pădurilor.

Pădurile – factor de creare a mediului
Prin simpla lor prezenţă pădurile schimbă aspectul unui teritoriu, modifica factorii climatici locali, modifică calitativ şi cantitativ componenţa biologică a unui teritoriu, intervine in ciclurile naturale cum ar fi circuitele energiei, materiei şi informaţiei la nivel local şi generalizat chiar la nivel planetar. Se poate concluziona deci că pădurea este factor de creare a mediului prin particularităţile pe care le aduce şi impune unui teritoriu, subliniind odată în plus rolul ecoprotectiv al acesteia.
Pădurile sunt ecosisteme complexe care au caracteristici proprii care sunt impuse de prezenţa pădurii dar şi de celelalte elemente ale mediului biotic si în special abiotic ale zonei, cum ar fi: altitudinea, încadrare geografică, apartenenţa la unul sau altul dintre tipurile de climat, tipul solului, prezenţa sau absenţa apelor de suprafaţă, etc..
Pentru a sublinia cele exprimate mai sus este important de subliniat că reducerea continuă a suprafeţelor acoperite de păduri este un fenomen istoric generalizat. De aceea, extinderea ariilor împădurite a devenit o prioritate, în multe ţări europene putându-se observa o creştere rapidă a acestora. Contrar acestei tendinţe, în România defrişările ilegale sau exploatarea forestieră intensivă afectează puternic situaţia pădurilor. Pe lângă poluare, acţiunile umane, ca de pildă înlocuirea pădurilor naturale cu plantaţii de specii străine, au produs schimbări în floră şi faună, au accentuat eroziunea si au contribuit la schimbări climatice. Furtunile, amplificate ca rezultat al schimbărilor climatice, distrug arii mari cu monoculturi de conifere formate din arbori cu o vitalitate si o rezistenţă reduse, păduri vulnerabile instalate de oameni in afara zonei in care acestea ar trai in mod normal. De asemenea, focurile aprinse de fulgere, avalanşele, bolile produse de bacterii, fungi sau insecte fitofage, ca şi alte fenomene naturale care altădată erau izolate, au acum puterea sa distrugă o pădure din ce în ce mai slăbită de intervenţia omului. Din cauza extinderii păşunilor, limita superioara a pădurilor şi a jnepenişurilor a coborât si ea in multe zone montane cu 100-250 de metri altitudine.
Pădurile formate prin împădurire sunt departe de cele naturale în ceea ce priveşte biodiversitatea, compoziţia speciilor, diversitatea genetica sau stabilitatea lor. De aceea, este nevoie ca noile „păduri“ sa fie create în apropierea sau în contact cu cele naturale sau bătrâne, pentru ca speciile să le colonizeze şi să asigure astfel o biodiversitate din ce în ce mai ridicata şi, implicit, o stabilitate care să permită existenţa lor pe termen lung.
Conform statisticilor avem de două ori mai mulţi lupi decât 15 ţări occidentale. Aproximativ 55% din aria lanţului muntos al Carpaţilor se află in ţara noastră, tot aici trăiesc circa 6.200 de urşi bruni, 4.000 de lupi şi 2.000 de râşi, dar aceste evaluări se bazează pe metodologii discutabile. Numărul oficial al lupilor este de doua ori mai mare decât totalul lor din formula de 15 a U.E.. Chiar dacă suprafaţa Carpaţilor din România reprezintă doar 1,4 % din suprafaţa Europei, la vest de Rusia, ea constituie habitatul a 35 % dintre lupii europeni, respectiv a 50 % dintre urşii şi 30 % dintre râşii de pe continent. In secolul XX au fost implementate cu succes proiecte pentru reintroducerea castorilor şi a marmotelor. Pădurile din România conţin 58 de specii de arbori si 118 specii de arbuşti. În Carpaţi, făgetele sunt cel mai aproape de starea naturală, iar în 1959, la Tarcău a fost descoperit un molid gigantic de 62,5 metri înălţime, cât cel mai înalt conifer din Europa. De asemenea, multe specii endemice de plante şi animale se găsesc în arii izolate, turbării montane, zone calcaroase si peşteri.

Un comentariu:

investsarlcredits spunea...

Oferta de împrumut între special în 72 de ore
Suntem un grup de experți financiari în măsură să facă un împrumut în suma care aveți nevoie și cu condiții care fac viața mai ușoară. Aici sunt domeniile în care putem ajuta:
* Credit imobiliar
* Gata de investiții
* Masina de împrumut
* Consolidare a datoriei
* A doua ipoteca
* Răscumpărare de credit
* Credit de nevoi personale
Sunteți blocat, interzise bancă și nu aveți favoarea băncilor sau mai bine aveți un proiect și nevoie de finanțare, un fișier de rău de credit sau nevoie de bani pentru a plăti facturile, fonduri pentru a investi în afaceri. Deci, dacă aveți nevoie de împrumut nu ezitati sa ne contactati pentru a afla mai multe despre termenii și condițiile noastre. Pentru orice alte informații vă rugăm să ne contactați prin e-mail:
investsarlcredits@gmail.com
www.investsarlcredits59.webnode.fr