Harta statiune Eforie Nord

Prezentarea statiunii Eforie Nord - Romania

Localizare

Eforie Nord este situata pe fasia litorala aflata intre Lacul Techirghiol si Marea Neagra, invecinandu-se la nord cu Agigea si la sud cu Eforie Sud. Se afla la numai 15 km de Constanta. Vecinatatea marii si a Lacului Techirghiol o plaseaza printre primele statiuni balneare cu regim permanent de la noi din tara. Eforie Nord detine in prezent cele mai moderne centre de fizioterapie din tara – Sanatoriul Efosan si baza de tratament a Hotelului Europa – Ana Aslan Helth SPA.

Acces

      Feroviar (gara Eforie Nord, pe linia Bucuresti - Constanta - Mangalia), auto DN 39 - E 87 de la Mangalia sau Constanta. Accesul in statiune se poate face si cu microbuze din gara Constanta, ele circuland in perioada de vara in fiecare ora. Cel mai apropiat aeroport este in Constanta, la 14km.

      Descrierea statiunii:

      Eforie Nord este a doua statiune de pe litoralul romanesc ca marime. Plaja din Eforie Nord are o lungime de 3-4 km si o latime de 20-100 metri. In partea de nord plaja este mai ingusta si este strajuita de o faleza inalta, cunoscuta ca loc de promenada. Aici accesul pe plaja se face pe scari. In partea de sud a statiunii plaja este mai lata si accesul de face direct. Pe toata intinderea plajei intrarea in apa este lina. Nisipul are o granulatie mai mare decat cel din Mamaia si Constanta. In unele locuri plaja este amenajata cu sezlonguri si umbrelute. Eforie Nord este statiune balneoclimaterica permanenta cunoscuta pentru bazele de tratament balnear si este o statiune de vacanta foarte populara ,unul din motivele care determina acest lucru fiind preturile rezonabile la serviciile turistice . Exista 3 centre prinicipale de tratament deschise tot timpul anului : Sanatoriul Balnear Efosan(GRAND) unul din cele mai vechi asezaminte pentru tratarea diferitelor afectiuni prin metode naturale. (bai,aerosoli,namol de Techirghiol.) , Baza de Tratament a Complexului Britania (fostul complex Steaua de Mare, Delfinul si Meduza ) si Centrul SPA al Hotelului Europa care este unul din cele mai moderne si bine dotate centre din Romania. .Deasemeni mai exista cateva centre de tratament mai mici fie la unele hoteluri cum ar fi Hotel Petrolul si Hotel Traian fie la diverse policlinici particulare care ofera servcii bune .

      Relief: litoral
      Clima: temperat-continentala cu influente maritime
      Temperatura medie: Iarna 5°C, Vara 25 °C
Eforie Nord este a doua statiune ca marime, aflata la 14 km de Constanta. In partea de sud-vest se afla lacul Techirghiol cunoscut pentru propietatile curative ale namolului.

Eforie Nord a fost infiintata in 1894, cand Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a construit aici un sanatoriu balneoclimateric. In anul 1899, prin punerea pietrei de temelie a Hotelului Movila, pe malul marii si a Bailor Movila, pe malul Lacului Techirghiol, lua nastere prima statiune denumita Statiunea balneara Movila-Techirghiol. Expansiunea acestei statiuni incepe insa in jurul anului 1920, cand se construiesc mai multe vile particulare apartinand personalitatilor vremii.

Eforie Nord, statiune balneoclimaterica permanenta (6 - 20 m altitudine), pe fâsia litorala dintre lacul Techirghiol si Marea Neagra. A doua statiune a litoralului (ca marime), Eforie Nord este renumita în toata Europa datorita tratamentelor cu factori naturali existenti aici. Cele doua baze de tratament cu functionare permanenta poseda instalatii pentru bai calde (cu apa sarata concentrata provenita din lacul Techirghiol sau din mare), instalatii pentru împachetari calde cu namol, instalatii pentru tratament ginecologic, cabinete pentru efectuarea de tratament cu Gerovital, Boicil si Pell Amar. Farmecul marelui parc natural în care este situata statiunea, frumoasa plaja (3 km lungime si latimi ce ajung la 100 m), terenurile de sport, piscinele, accesoriile pentru activitati nautice confera statiunii o atmosfera originala. Caile de acces sunt: feroviare - gara Eforie Nord pe linia Bucuresti - Constanta - Mangalia, rutiere - DN 39-E 87 de la Mangalia sau Constanta - Vadu Oii, DN 3 de la Calarasi, aeriene - aeroportul international Mihail Kogalniceanu, maritime.

Rezervatii si monumente ale naturii
Dunele litorale la Agigea, (la 8 km sud de Constanta), rezervatie naturala de dune marine reprezentata de un platou de 8 - 10 m format din depunerea continua a nisipului. Rezervatie floristica în cadrul careia se dezvolta cca 120 de specii de plante caracteristice litoralului românesc al Marii Negre. Canalele Hârsova, rezervatie geologica si paleontologica, unde traieste un sarpe urias de tip piton. Canaraua Fetii (la sud de lacul Oltina), rezervatie faunistica. Padurea Hagieni, rezervatie forestiera între Hagieni si Albesti. Datorita frumusetii peisajului si a curiozitatilor sale floristice si faunistice: broasca testoasa uriasa, numeroase specii de paienjeni, este un punct de atractie pentru numerosi vizitatori. Fântânele Murfatlar, rezervatie floristica la (1 km sud de podgoria Murfatlar), lânga Basarabi.

Pozitionare geografica a statiunilor de pe litoralul romanesc


2 MaiStatiunea se afla intre Vama Veche la sud (6km ) si orasul Mangalia .Accesul in statiune se face pe DN 39 (E 87), drumul de la Mangalia spre Bulgaria
Costinestisituata la 31 km sud de Constanta, cunoscuta ca Statiunea Tineretului, ea isi intampina oaspetii cu o atmosfera primitoare si vesela.
Eforie NordSituata la 14 km sud de Constanta, intre mare si lacul Techirghiol, statiunea Eforie Nord imbina turismul recreativ cu cel balnear
Eforie Sudo statiune estivala integrata orasului Eforie, situata intre Eforie Nord la nord si Tuzla la sud, intre Marea Neagra la est si Lacul Techirghiol la vest
Jupitereste situata intre Neptun si Venus, la numai 5 km de Mangalia, de care apartine din punct de vedere administrativ
Mamaiala 5 km nord de orasul Constanta, pe o fasie de nisip scaldata la rasarit de valurile marii, iar la apus de apa dulce a lacului Siutghiol.
Mangaliaeste situat la limita de sud – est a tarii, la aproximativ 45 km sud de Constanta si la 11 km nord de punctul de frontiera Vama Veche cu Bulgaria
Neptun - Olimpsituata balneoclimaterica situata la nord si Jupiter la sud, la 35 Km de Constanta si 8 km de Mangalia
Saturnsituata in extremitatea de SE a Romaniei, pe malul Marii Negre la 43 km S fata de Constanta, si 1 km N fata de Mangalia
Vama Vecheo localitate mica, situata la cativa km sud de 2 Mai a devenit in ultimele sezoane de vara un loc foarte cautat datorita atmosferei de nonconformism
Venusstatiune balneoclimaterica estivala, situata in extremitatea de SE a pe tarmul Marii Negre,la 3 km N de municipiul Mangalia

Distantele Rutiere intre anumite orase ale Romaniei

Plecare Destinatie
Distanta KM
Arad Bucuresti 555
Arad Constanta 780
Arad Cluj Napoca 263
Arad Iasi 646
Arad Craiova 394
Arad Brasov 415
Bucuresti Timisoara 538
Bucuresti Oradea 574
Bucuresti Cluj Napoca 426
Bucuresti Drobeta Turnu Severin 374
Bucuresti Baia Mare 550
Bucuresti Vaslui 332
Brasov Timisoara 399
Brasov Constanta 380
Brasov Deva 242
Brasov Alba Iulia 232
Brasov Galati 284
Brasov Targu Mures 168
Constanta Timisoara 758
Constanta Bacau 373
Constanta Hunedoara 617
Constanta Sinaia 350
Constanta Bucuresti 232
Constanta Botosani 530
Cluj-Napoca Mangalia 689
Cluj-Napoca Satu Mare 170
Cluj-Napoca Arad 263
Cluj-Napoca Craiova 374
Cluj-Napoca Vaslui 422
Cluj-Napoca Sibiu 163
Craiova Baia Mare 516
Craiova Brasov 205
Craiova Alexandria 138
Craiova Constanta 451
Craiova Moldova Noua 244
Craiova Oradea 463
Deva Ploiesti 343
Deva Busteni 271
Deva Slatina 284
Deva Bucuresti 381
Deva Mangalia 651
Deva Vatra Dornei 347
Galati Pitesti 346
Galati Bucuresti 241
Galati Timisoara 678
Galati Arad 700
Galati Baia Mare 608
Galati Craiova 461
Sibiu Arad 273
Sibiu Azuga 171
Sibiu Satu Mare 333
Sibiu Braila 401
Sibiu Suceava 358
Iasi Ploiesti 378
Iasi Zalau 469
Iasi Hunedoara 484
Iasi Targoviste 401
Iasi Urziceni 348
Iasi Alba Iulia 407
Timisoara Botosani 620
Timisoara Baile Felix 178
Timisoara Constanta 758
Timisoara Sinaia 429
Timisoara Bucuresti 358
Timisoara Resita 111

Protectia impotriva electrocutarii la antenele radio tv

Antenele cu cat sunt mai inalte, cu atat functioneaza mai bine ca paratraznete. Cu cat sunt mai lungi, cu atat se incarca electrostatic mai usor, uneori la simpla prezenta a vantului. Pentru protectia electrostatica, respectati strict urmatoarele reguli:

  • Asigurati o buna PRIZA DE PAMANT la statie
  • PUNETI LA PAMANT antenele atunci cand nu le folositi
  • NU FACETI trafic pe vreme de furtuna
  • Nu permiteti accesul la statie persoanelor neinstruite

Antenele sunt constructii metalice amplasate de obicei la inaltime. De aceea, ASIGURATI FIXAREA solida si sigura a antenelor, chiar si in conditii de portabil. Caderea unei antene, in afara de pagubele materiale, poate sa provoace ranirea grava sau chiar moartea persoanelor din zona.

Cand montati antena pe acoperis sau pilon, procedati cu grija! E bine sa fie cel putin inca o persoana prezenta la operatiune (cereti sprijinul unui coleg) si asigurati-va intotdeauna impotriva caderii, cel mai bine cu o centura de siguranta ancorata de un suport solid.

Referat - Geografia Romaniei

Condiţiile climatice de ansamblu. La latitudinea ţării noastre, mişcarea generală a maselor de aer atmosferic se produce, în mod obişnuit; de la vest spre est. Dezvoltarea unor centri barici - adică areale de mică şi de mare presiune atmosferică (numite «arii ciclonale» şi respectiv «arii anticiclonale») - introduce modificări în această deplasare şi are ca, urmare apariţia unor fronturi de ploi sau schimbări termice, precum şi modificări ale direcţiilor de propagare a curenţilor de aer, în raport însă şi cu unii factori locali.

Relieful, în primul rând prin altitudine, în al doilea rând prin orientarea catenelor muntoase, introduce modificări locale destul de însemnate: scăderi de temperatură în raport cu înălţimea şi creşterea cantitativă a precipitaţiilor la altitudini mai mari. Coridoarele de vale şi depresiunile aduc devieri ale curenţilor atmosferici, inversiuni de temperatură (cu geruri persistente iarna) sau, dimpotrivă, încălziri ca urmare a «efectului de foehn» de la începutul primăverii.

În latitudine, deoarece teritoriul ţării noastre se desfăşoară doar pe cinci grade, diferenţele termice nu sunt prea mari. Se înregistrează. totuşi o medie anuală cu peste 2°C mai scăzută în nord faţă de Câmpia Română, din sud.

Marea Neagră, întrucât este înconjurată de mari întinderi continentale, exercită o influenţă climatică redusă, ce se manifestă doar prin brize diurne şi prin modificări termice pe o fâşie îngustă la ţărm (ierni relativ blânde şi veri lipsite de canicule).

Luat în ansamblu, climatul României este temperat-continental moderat, făcând tranziţia între cel al Europei de Vest, dominat de influenţe oceanice, al Europei de Est, continental accentuat (adesea excesiv), şi al Europei Sudice, mediteranean, influenţe ajunse la noi peste culmi muntoase înalte. Acestea constituie condiţii cu totul favorabile pentru vegetaţia naturală şi pentru o agricultură diversificată.

Caracteristicile elementelor climatice. Temperatura şi precipitaţiile sunt elemente determinante în aspectul stărilor vremii, adică a situaţiilor concrete ce se succedă zi de zi tot timpul anului. Pentru a defini anumiţi indicatori sintetici, cu valabilitate mai îndelungată; se folosesc mediile de temperatură, de precipitaţii etc. Acestea ilustrează caracteristicile climei.

Temperatura medie anuală scade uşor în ţara noastră de la sud (11°C) spre nord (8,5°C); după cum scade şi în altitudine (6°C la 1 000 m altitudine, 0°C la peste 2 200 m). În iulie - luna cea mai caldă din an temperatura medie este de 22-23° în Câmpia Română. Aici «zilele tropicale» (adică cu temperaturi maxime de peste 30°C) sunt în număr de 50-56 anual, fiind favorabile pentru coacerea cerealelor şi a culturilor meridionale (orez, piersic). În ianuarie - luna cea mai rece - media termică variază între -2°C în Câmpia de Vest, uşor sub 0°C pe litoral, -3°C în Câmpia Română şi -4°C în Câmpia Jijiei. Continentalismul termic relativ moderat al climatului tării noastre rezultă din diferenţa (amplitudinea) de 25-26° obţinută între media lunii celei mai clade şi a celei mai reci în Câmpia Română. Amplitudinea este mai redusă la munte, căci muntele are un rol moderator. Maximele şi minimele absolute de temperatură în ţara noastră au fost: -38,5°C la Bod (Braşov), înregistrată la 25 ianuarie 1942, şi 44,5°C la staţia meteorologică lon Sion (Brăila), (la 10 august 1951 . Asemenea valori, sau apropiate lor, sunt numai întâmplătoare, datorându-se convergenţei mai multor factori ocazionali.

Precipitaţiile atmosferice scad în medie de la vest la est (630 mm în Câmpia de Vest, 500-600 mm în Câmpia Română, sub 400 mm în Dobrogea), şi cresc cu altitudinea. În ţinuturile deluroase cad 600-800 mm precipitaţii pe an, iar în munţii înalţi peste 1 200 mm, ceea ce contribuie la buna alimentare a râurilor cu izvoarele în Carpaţi. Precipitaţiile au la noi un regim neregulat. Valorile menţionate sunt medii multianuale. Sunt însă ani ploioşi în care, în acelaşi loc, pot cădea precipitaţii aproape duble şi ani secetoşi în care precipitaţiile se înjumătăţesc. Studiul secetelor din ţara noastră, mai frecvente în SE ţării, ca şi neregularitatea ploilor au indicat ca necesare irigaţiile, care s-au extins îndeosebi în Câmpia Română şi Dobrogea (v. pag. 64).

Vânturile, determinate de circulaţia generală a aerului deasupra Europei şi de schimbările centrilor barici, poartă denumiri intrate în limbajul comun: vântul de vest, aducător de precipitaţii, crivăţul, care bate iarna de la est sau nord-est, uneori de la nord, geros şi uscat, austrul, o componentă mediteraneană, cald şi uscat vara, ploios iarna. Mai sunt şi vânturi locale ca: Vântul mare (în Depresiunea Făgăraşului), brizele marine etc.

Regionarea climatică. Pe teritoriul României se diferenţiază trei etaje de climă: unul montan, răcoros (2-6°C), cu precipitaţii abundente (700-1 200 mm) şi vânturi puternice: unul de dealuri, mai cald (6-10°C media anuală) .şi precipitaţii mai reduse, dar suficiente pentru vegetaţia forestieră (500-700 mm); unul de câmpie, care cuprinde şi zona dealurilor mici, cu medii termice ridicate (10-11°C în Câmpia Română şi Dobrogea), dar cu precipitaţii reduse şi secete frecvente.

Pe fondul climatului temperat-continental, pe teritoriul ţării se propagă o serie de influenţe climatice exterioare, generate de masele de aer în mişcare, barate de o parte sau de alta a Carpaţilor. Astfel, s-au putut diferenţia mai multe nuanţe ale climatului cu influente: I. oceanice, atenuate, în partea de NV şi în partea centrală a ţării, cu un climat umed şi moderat termic; II submediteraneene, în SV ţării, cu ploi de toamnă şi ierni blânde; III. de tranziţie de la influenţe oceanice şi submediteraneene la cele de ariditate, in partea central-sudică, cu precipitaţii ce scad cantitativ spre est şi temperaturi mai ridicate iarna; IV. cu influenţe de ariditate (influenţe est-europene), în Bărăgan şi Podişul Moldovei, de continentalism accentuat, cu ierni foarte reci, veri fierbinţi, cu secete frecvente; V. cu influenţe baltice în NE ţării, cu precipitaţii bogate, iama cu temperaturi foarte scăzute; VI. cu influenţe pontice, în lungul litoralului, cu ierni blânde şi veri calde; circulaţia locală a maselor de aer sub forma , brizelor provoacă în perioada caldă a anului moderarea temperaturii şi creşterea umezelii aerului pe o fâşie de 25-30 km depărtare de ţărm.

APELE

Dunărea. Pentru ţara noastră, Dunărea constituie una dintre componentele esenţiale ale naturii locurilor. Ea colectează aproape întreaga reţea de ape curgătoare (în afara câtorva mici râuri dobrogene). Afluenţii ei principali formează un fel de aureolă în jurul cununei Carpatilor, iar afluenţii de ordinul al doilea au direcţii radiale, ferăstruind prin văi transversale munţii, fapt deosebit de favorabil căilor de comunicaţie interioare.

Dunărea este cel mai important fluviu internaţional din Europa, pe care o străbate de la vest la est, din apropierea Rinului până la Marea Neagră. la intrarea in tara noastră are un debit mediu de 5960 [] datorită in bună parte aportului afluenţilor mari pe care îi adună in zona de convergenţă hidrografică din apropiere de Belgrad (Drava, Tisa, Sava, Morava) care-i dublează debitul. Pe teritoriul ţării noastre, Dunărea parcurge 1 075 km şi adună o mare cantitate de ape, astfel că la Pătlăgeanca , înainte ca fluviul să se despartă în braţele ce alcătuiesc, delta şi să-şi răsfire apele pe numeroase gârle, debitul mediu ajunge la 6 470 m3/s, egal cu cel al Volgăi.

Pe teritoriul românesc, Dunărea cuprinde patru sectoare cu caractere diferite. Defileul dintre Baziaş şi Orşova, odinioară cu mari dificultăţi în calea navigaţiei (stânci în albie, curenţi în vârtej) a fost pus în valoare prin crearea marelui baraj de la Porţile de Fier, unul dintre cele mai mari sisteme hidroenergetice şi de navigaţie (cu duble ecluze) din Europa. Sectorul Porţile de Fier Călăraşi, unde fluviul curge într-o singură albie (doar câteva mari ostroave), Dispune de adâncimi ce asigură un pescaj minim de 2 m (la ape mici). ,Sectorul Călăraşi-Brăila se caracterizează prin despărţirea fluviului în două braţe ce închid în interior două incinte, pe vremuri cu mlaştini, lacuri şi păduri, în prezent îndiguite, drenate şi cultivate agricol. În aval de Brăila este Dunărea maritimă, cu adâncimi mai mari, ceea ce asigură circulaţia navelor maritime (peste 7 m pescaj). Navigaţia în sectorul Deltei se face cu deosebire la vărsarea în mare formând «bara» de la Sulina.

Râurile interioare. După bazinele colectoare şi locul de vărsare, râurile interioare se împart în următoarele grupe:

1. Grupa de vest, având colector Tisa, cuprinde Vişeul şi lza, principalele râuri ale Maramureşului, Someşul, cea mai mare apă a Transilvaniei de nord, care se alimentează atât din Carpaţii Orientali prin Someşul Mare, cât şi din Munţii Apuseni prin Someşul Mic unite la Dej; când ajunge în câmpie, pe la Satu Mare, are un debit bogat care-i fixează locul al IV-lea între râurile mării. Din Munţii Apuseni spre graniţa de vest curg Barcăul şi cele trei Crişuri: Crişul repede ce trece, prin Oradea, Crişul Negru care drenează Depresiunea Beiuşului şi Crişul Alb ce străbate zona minieră de la Brad şi apoi Depresiunea Zarandului. Ca volum de ape purtate sunt cam egale. Cel mai mare râu al Transilvaniei este insă Mureşul, care izvorăşte din Carpaţii Orientali, de unde primeşte şi doi afluenţi principali (Tărnavele), dar se alimentează şi din Munţii Apuseni prin Arieş şi Ampoi, iar din Carpaţii Meridionali prin Sebeş şi Strei. Ultimul afluent al Tisei este Bega care trece prin Timişoara. Este canalizat şi navigabil.

2. Grupa de sud cuprinde afluenţii direcţi ai Dunării. Râurile mai mari sunt: Timişul, principalul râu al Banatului, Bârzava, Caraşul, Nera, Cerna, care se varsă în Dunăre în dreptul localităţii Orşova, Jiul, care străbate cele două principale bazine carbonifere ale ţării (cel de huilă de la Petroşani şi cel de lignit de la Rovinari-Motru) şi zona industrială a Craiovei. EI are doi afluenţi mari Motrul şi Gilortul. Oltul, cu un traseu complex, ferăstruieşte mai multe defilee în munţi (Tuşnad, Racoş, Turnu Roşu, Cozia). În lungul său se află o salbă de lacuri de acumulare şi hidrocentrale de circa 1 000 MW forţă instalată, iar cursul său inferior urmează să devină navigabil. Din Munţii Făgăraşului, Argeşul îşi adună principalii săi afluenţi, reuniţi în mănunchi aproape de Piteşti, în amonte de care se înşiră un mare sistem de lacuri şi hidrocentrale. A doua mare. confluenţă este la sud de Bucureşti, unde primeşte Neajlovul şi Dâmboviţa. Lucrările ce se execută în aval de Bucureşti vor face navigabil cursul inferior al Dâmboviţei: Ialomiţa, cu izvoarele în munţii Bucegi, traversează Câmpia Română de la vest la est, inclusiv partea mai secetoasă. Bărăganul, unde apele ei sunt folosite la irigaţii, scăzând astfel ca debit spre vărsare. Principalul său afluent este Prahova.

3. Grupa estică cuprinde două râuri principale: Siretul, cel mai mare ca debit mediu dintre râurile ţării (222 m3/s), şi Prutul, care, deşi mai lung, are ape mai puţine. Siretul adună toate apele de pe versantul estic a) Carpatilor Orientali (Suceava, Moldova, Bistriţa, cel mai mare dintre afluenţi, Trotuşul, Buzăul). Prutul are afluenţi mici şi regim de scurgere foarte variabil, de unde necesitatea construirii lacului de acumulare de Ia Stânca, lângă Ştefăneşti, pentru alimentări cu apă şi regularizarea cursului.

4. Grupa râurilor dobrogene cuprinde râuri puţine şi scurte, cu debite scăzute în cea mai mare parte a anului. Mai importante sunt Teliţa, Taiţa şi Casimcea, care se varsă în lacurile din lungul ţărmului Mării Negre. În vestul Dobrogei sunt unele râuri mici care se varsă în Dunăre.

Întrucât apele râurilor au în majoritatea cazurilor provenienţă pluvială (în foarte mică măsură nivală sau subterană), acestea se caracterizează prin mari variaţii de debit, consecinţă a continentalismului climatic. La mari ploi torenţiale, unele râuri au produs inundaţii ca cele ale Someşului înregistrate în 1970 şi 1975 sau cele ale Siretului din 1991. Îndiguirile făcute înlătură în mare parte acest pericol, protejând terenurile din vecinătate.

Lacurile. Acestea ocupă doar o suprafaţă de 1,1% din teritoriul ţării, dar au o importanţă multiplă, nu numai turistică (balneară), ci şi piscicolă. Cele mai mari lacuri sunt la ţărmul mării, fie lagune ca Razim (415 km2), Goloviţa, Zmeica, Sinoie, iar mai la sud Siutghiol, cu apă dulce, fie limanuri maritime ca Techirghiol,. cu apă sărată şi nămoluri curative, ori Mangalia. Sunt şi limanuri fluviatile de felul lacurilor Mostiştea, Oltina ş.a., la Dunăre, sau Snagov şi Căldăruşani, la nord de Bucureşti, amenajate pentru agrement şi sporturi nautice.

Din categoria lacurilor construite de om, tradiţionale sunt iazurile (ex. lacul Herăstrău din nordul Bucureştiului), mai numeroase în Câmpia Moldovei (mai mare este iazul Dracşani din judeţul Botoşani) şi în Câmpia Transilvaniei (lacul Geaca). S-au construit numeroase lacuri de acumulare de interes energetic, dar şi pentru alimentări cu apă, regularizarea debitelor etc. Mai mari sunt izvorul Muntelui pe Bistriţa (33 km2), Vidra pe Lotru, Vidraru, pe Argeş, apoi altele pe Olt, pe Sebeş, pe Siret etc. (v. harta de la p. 43).

Pe munţii înalţi (Făgăraş, Parâng, Retezat, Rodna) sunt numeroase Jacuri glaciare, formate în excavaţiile săpate de foştii gheţari cuaternari. În genere, acestea au dimensiuni mici, dar constituie elemente de atracţie turistică. Unele au însă adâncimi până la 15-20 m (Podragul Mare şi Bâlea în Făgăraş, Gâlcescu în Parâng, Bucura şi Zănoaga în Retezat). Ca unicate, menţionăm Lacul Sf. Ana, situat într-un crater vulcanic lângă Băile Tuşnad, sau Lacul Roşu, format prin surparea în 1837, a unui pinten de munte, care a barat Valea 'Bicazului, mai sus de chei. În Bărăgan, datorită verilor calde şi secetoase, se formează lacuri sărate, unele folosite balnear (Lacul Amara, Lacul Sărat).

Apele subterane. Acestea se împart în ape freatice, de mică adâncime, influenţate în mare măsură de precipitaţii, şi ape de adâncime, considerate captive, provenind prin infiltrări de foarte lungă durată din apele de suprafaţă, reîmprospătarea lor făcându-se în cicluri seculare sau chiar geologice.

Apele freatice sunt, la munte, lipsite de continuitate şi uneori mineralizate, fie prin gaze (de exemplu, borvizurile din estul Transilvaniei), fie prin săruri (folosite terapeutic). În calcare există arii de discontinuitate sau dimpotrivă de . mari acumulări, ca în partea centrală a Munţilor Apuseni sau în Banat. La limita Subcarpaţilor cu munţii, sunt adesea intens sărăturate. Sub depozitele loessoide sau aluvionare din câmpie apele se localizează, de asemenea, la adâncimi relativ mari. În zonele bântuite de secete, cum este Bărăganul, datorită evaporaţiei intense de vară, ele antrenează, în mişcarea lor ascensională, sărurile din stratele sedimentare, creând sărături (cu acumulări de valoare balneară în unele locuri).

Apele de adâncime se întâlnesc numai în zonele extracarpatice şi au adesea caracter ascensional sau artezian. În vestul ţării, cele din lungul faliilor din fundamentul marginal carpatic sunt termale, având şi unele săruri în conţinut (de pildă ape bicarbonatate-sulfurate la Băile Felix, 1 Mai, Tinca, Moneasa). La Oradea şi împrejurimile ei sunt ape termale de adâncime, bogate ca debite, folosite nu numai pentru băi, ci la termoficarea unor cartiere, la încălzirea serelor

. sau ca apă industrială: Apele termale continuă şi mai la sud, pe toată bordura Câmpiei de Vest, până la Arad şi Timişoara, iar la nord, până la Satu Mare. Se pune problema folosirii lor în scopuri, energetice.

Marea Neagră. Avându-şi originea în vechea rnare sarmatică, mult mai întinsă, Marea Neagră are o suprafaţă de 462 535 km2 (împreună cu Marea Azov). Este o mare de tip continental, legându-se prin strâmtori (Bosfor şi Dardanele) cu Mediterana, iar de acolo cu întreg Oceanul Planetar. Are puţine insule, iar ca peninsule cea mare mare este Crimeea. Originalitatea Mării Negre constă în lipsa curenţilor verticâli, care ar asigura pătrunderea aerului în adânc. Aceasta explică existenţa a două straturi de apă: unul din adânc, ceva mai sărat (22%0), neaerat, ceea ce pricinuieşte acumularea de gaze toxice (H2S), fiind lipsit de vieţuitoare; altul la suprafaţă (circa 180 m grosime), alimentat cu ape fluviale, deci mai dulce (doar 17-18%° salinitate), influenţat de factorii climatici. Numai în cel superior se dezvoltă fauna. În nord-vestul mării, deci în dreptul ţării noastre, platforma continentală, cu adâncimi reduse, face ca bogăţia faunei să fie mai mare. .

În Marea Neagră s-au identificat două feluri de curenţi: unul de descărcare a apelor sărate din Mediterana prin Bosfor în Marea Neagră şi, invers, de compensare prin transferul pe la suprafaţă al apelor mai puţin sărate din Marea Neagră spre Mediterana; altul este un curent de suprafaţă, cu traseu circular, provocat de vânturi. Acesta din urmă nu este continuă şi nici permanent, cum se credea mai demult, ci numai ocazional. În dreptul ţărmului românesc are un traseu NE-SV. Lui i se datoreşte împingerea aluviunilor fluviale şi a nisipurilor marine paralel cu ţărmul şi construirea de cordoane litorale care au închis laguna Razim (în antichitate golf marin) şi limanurile de la gurile văilor dobrogene. În sistemul de cordoane litorale conjugate s-au format în vremuri - mai depărtate grindurile maritime din Deltă.

Pe ţărmul românesc al Mării Negre, lung de 244 km, principalul port este - Constanţa, cu incintă portuară construită prin diguri în larg. Însemnătate portuară mai au Mangalia în sud şi Sulina în nord

Cum curat de praf un calculator?

· Caldura in exces accelereaza deteriorarea circuitelor delicate.Cele mai frecvente cauze ale supraincalzirii sunt praful si mizeria: coolere blocate care nu mai fac fata si nu pot disipa aerul cald de la CPU sau chiar un strat subtire de praf pot ridica temperatura componentelor.

· De obicei sistemele de calcul au nevoie de o curatenie periodica la interval de cateva luni.Folosete servetele speciale fara scame, putina solutie de curatat [cauta la magazinele de specialitate].

· Opreste PC-ul inainte sa incepi curatenia aplica putina solutie pe servetel si sterge cu grija

Curatenia in afara computerului

  • Sterge bine carcasa si curata orificiile de ventilatie.Poti folosi o pompa mica, insa cu atentie.
  • Pastreaza o tastatura curata.Intoarce-o invers si scutura toata mizeria din ea.Poti folosi aici cu atentie o pompa cu aer.Daca ai butoane blocate scoate-le usor cu 2 creioane si curata-le.
  • Sterge monitorul, curata orificiile ventilatie cu atentie sa nu dai praf in interior.Sterge ecranul cu un servetel fara scame si cu o solutie de sters monitorul.Intra in meniul monitorului si foloseste optiunea DEGAUSS pentru a inlatura interferentele magnetice.Pentru monitoare LCD exista in majoritatea magazinelor servetele si solutii special de curatat LCD si plasme.
  • Foloseste o solutie speciala de curat unitatea optica CD, DVD. Exista solutii de curatat lentila unitatii [Lens Cleaner]

Curatenia in interior

· Ai grija ca PC-ul sa fie oprit inainte sa incepi operatia.
Foloseste servetele antistatice.Poti folosi pompa cu aer la ventilatorul de la sursa si la coolerul de CPU.

· Daca computerul are mai mai mult de 4 ani sau daca placile de extensie introduse in placa de baza sunt foarte murdare scoate fiecare placa si curata-le cu o solutie pe baza de alcool izopropilic.Daca nu sunt prea murdare asigura-te ca sunt bine atasate la placa de baza.Verifica toate cablurile si conectorii din computer sa fie firm conectati.

· Daca PC-ul tau are mai mult de 4 ani localizeaza bateria CMOS de pe placa de baza.Se poate sa fie nevoie sa o schimbi In cazul in care ceasul computerului functioneaza frecvent incorect e un semn ca bateria CMOS trebuie inlocuita.

Duduia confunda microfonul cu solnita de piper!!!

video

La sala de forta, prea complex pt aceasta femeie!!!

video

Greu, cand microfonul este confundat cu un telefon!!!

video

Cum alimenteaza o femeie masina cu benzina?

video

Nu sunt misogin si nu vreau sa generalizez ca toate femeile, nu stiu sa alimenteze!Dar in padure mai exista si uscaturi ......nu?

Cum se aplica fiscalitatea in Romania!!!

Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: „Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”.
Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii.
„Trebuie să fie tare bune merele alea”, îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci: „Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela”.
Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse: „Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere”.
Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului: „Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela”.
Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă.
Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost: „Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere”.
Zis şi făcut.

Întors la şeful său, străjerul se lăudă: „Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului”.
Primul străjer merse la stolnic: „M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!”. Stolnicul - repede la paharnic: „Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere”.
Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic: „Iată, cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere”.
Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui: „Măria ta, iată, am îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere”.
Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: „Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump! Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători. Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu birurile!”

Discutie medic -pacient!!!

Întrebare: exercitii cardiovasculare prelungesc viata, nu?
R: inima ta a fost facuta pentru a bate un numãr de ori ... Nu-ti irosi bataile cu exercitii. Totul în cele din urmã se uzeazã. Accelerarea inimii nu va va face sa trãiti mai mult. Asta e ca si cum ai spune ca se poate extinde durata vietii masinii , daca o faceti sa mearga mai repede. Vrei sa traiesti mai mult? Ia un pui de somn!

Î: Ar trebui sã mã opresc cu consumul de carne rosie si sa mãnânc mai multe fructe si legume?
R: Tu trebuie sã întelegi logistica eficientei ... . Vaca ce manânca? Iarbã si porumb. Ce sunt alea? Plante. Deci, o friptura nu este nimic mai mult, este un mecanism eficient de a pune legume în sistemul dumneavoastrã . Vrei sa manânci boabe? Mãnâncã pui.
Î: Ar trebui sã reduc consumul de alcool?
R: Categoric nu. Vinul se face pe bazã de fructe. Brandy este distilat din vin, ceea ce înseamnã cã acestea trage apa din fructe, astfel încât sã profite din plin din ea. Berea este, de asemenea, din cereale. Le puteti lua!

Î: Care sunt avantajele unui program regulat exercitii fizice?
R: Filosofia mea este: Dacã nu aveti nicio durere ... sunteti bine!

Î: Fripturile sunt daunatoare?
A: Nu m-ai ascultat! ... Astãzi alimentele sunt prajite in ulei vegetal. Adevãrul este cã acestea raman impregnate cu ulei vegetal. Cum ar putea uleiul de plante sa fie dãunãtor pentru tine?

I: Flexiunile ajuta la reducerea grasimii?
R: Categoric nu! Exercitarea unui muschi doar il face sã creasca în dimensiune.

Î: Ciocolata face rau?
R: Esti nebun? ! E cacao! O alta legume! Este o mâncare bunã pentru a fi fericit!
Si tine minte: viata, nu ar trebui sã fie o cãlãtorie pânã la mormânt, cu intentia de a ajunge sanatos acolo , cu un corp atractiv si un organism bine conservat. Mai bine ia celalalt drum - bere într-o mânã - chips de cartofi în cealalta - mult sex si un organism complet uzat, pe deplin folosit, strigând ca .....

A MERITAT SA FACI CALATORIA! !


Daca a umbla inseamna a fi sanatos, postasul ar fi nemuritor .....!
Balena inoata toatã ziua, mananca doar peste si bea apa si totusi e TARE GRASA.....!

REMEMBER:

Un iepure alearga, sare toata viata si traieste15 ani, broasca testoasã nu alearga NICIODATA si trãieste 450 de ani.

Terminologie it -explicatii

Termen

Explicaţie

8P8C

8 Position 8 Contact - priză şi conector UTP, este de fapt conector şi priză RJ45

Ad Hoc

Un mod de interconectare a echipamentelor de reţea fără fir, care nu necesită echipamente specializate pentru interconectare

ADSL

Asymmetric digital subscriber line, este o tehnologie de comunicaţie de date, care face posibil transmisii de date mai rapide prin linii telefonice publice, ca modemul obişnuit

Armatură

cilindru de sticlă

Atenuarea

reprezintă pierderea în putere a semnalului electric, pe măsură ce aceasta parcurge cablul.

BNC (British Naval Connector)

Tip de conector folosit pentru cabluri thinnet coaxiale folosite în reţelistică

Bridge

este un echipament folosit pentru a filtra traficul de reţea intre segmentele unui LAN

Broadband

o tehnică utilizată în transmisia şi recepţia semnalelor multiple care utilizează mai multe frecvenţe pe un singur cablu, de exemplu internet şi telefonie pe acelaşi cablu

Cable modem (Modem de cablu)

Modulator – demodulator, face conversia între două forme de semnale, este folosit în reţele de televiziune prin cablu

CAT x

CAT (2,3,4…) categorie de certificare a cablurilor torsadate

CMTS (cable modem termination system)

Echipament digital care ţine legătura cu modemul de cablu şi se găseşte în centrul de comunicaţii cablu TV

Coliziune

Fenomenul de ciocnire a pachetelor în reţele ethernet

Conector BNC bară

conectează doua segmente de cablu coaxial subţire

Conector BNC-T

cuplează placa de reţea din calculator la cablul de reţea

Conector de cablu BNC

Conector care este sertizat la cele două capete ale cablului coaxial

Convertoare media

Convertesc semnalele între două medii de transmisie ex. fibră optică şi UTP

Cross-over cable

cablul inversor – firele sunt inversate faţă de cablul direct, este utilizat în reţele locale pentru interconectarea echipamentelor de reţea

dBi

directivity by efficiency – unitatea de măsură a câştigului unei antene fără fir

DDNS

Dynamic Host Configuration Protocol - Serviciul care oferă posibilitatea de a asocia pentru o adresă IP dinamică un nume de gazdă şi un nume domeniu

Diafonia (Crosstalk)

este un cuplaj magnetic neintenţionat dintre conductoare aflate la o distanţă relativă foarte mică.

Driver

Software, care face posibilă comunicarea plăcii de reţea cu sistemul de calcul

DSL

Digital subscriber line – tehnologie care face posibil comunicaţii digitale prin liniile obişnuite de telefonie publică

DSLAM (Digital Subscriber Line Access Multiplexer)

Echipament digital care ţine legătura cu modemul ADSL şi se găseşte în centrul de comunicaţii telefonice

Echipament multifuncţional

Echipament de reţea, care incorporează funcţiile mai multor echipamente de reţea

Efectul de anulare (cancellation effect)

se produce când cele doua fire se află unul lângă celelalt, torsadate, şi câmpurile magnetice se anulează reciproc. Fără această proprietate, reţeaua ar fi foarte lentă din cauza interferenţelor cauzate de câmpurile magnetice.

EIA/TIA

Electronic Industries Association / Telecommunications Industries Association – asociaţie de standardizare

EMI

Electro - Magnetic Interference (Interferenţă Electro - Magnetică). Prin interferenţă se înţelege fenomenul de suprapunere a unor unde coerente

Frecvenţă

este măsura numărului de repetări ale unui fenomen periodic în unitatea de timp. În Sistemul Internaţional unitatea pentru frecvenţă este numită hertz şi este simbolizată prin Hz

FTP

Folied Twisted Pair – cablu torsadat în folie, cablu folosit în reţelistică

Full-duplex

permite datelor să circule în direcţii inverse în acelaşi timp

Half-duplex

permite datelor să circule intr-o singură direcţie

Hub

Echipament de reţea, folosit pentru interconectarea altor echipamente de reţea

impedanţă

Mărime electrică egală cu câtul dintre valoarea efectivă a tensiunii electrice aplicate unui anumit circuit si valoarea efectivă a intensităţii curentului electric absorbit de circuit.

Infrastructure

Un mod de interconectare a echipamentelor de reţea fără fir, care necesită echipamente specializate pentru interconectare

Interferenţa

este întâlnirea undelor (sonore, luminoase, electromagnetice etc.) coerente, în urma căreia unele slăbesc sau se distrug, iar altele se intensifică.

LED

light-emitting diode, o diodă semiconductoare care comportă ca o sursă de lumină

MAC

Media Access Control address – secvenţă numerică formată din 6 grupuri de câte 2 cifre hexadecimale (în baza 16) de tipul 00-0A-E4-A6-78-FB, pentru scopuri de identificare a echipamentelor în reţea

MDI / MDI-X

Medium dependent interface / Medium dependent interface crossover - tehnologia care face posibilă autoconfigurarea porturilor pe un echipament de reţea privind folosirea diferitelor tipuri de cabluri patch

Modelul OSI

OSI, este o structură de comunicare ierarhică foarte des folosită pentru a reprezenta o reţea. OSI este un standard al Organizaţiei internaţionale de standardizare, emis în 1984.

Modem

Modulator – demodulator, face conversia între două forme de semnale, analog şi digital

NAT

Network Address Translation – serviciu care traduce adresele ip folosite în reţele locale în adrese ip publice

Ohm

Unitatea de măsură a rezistenţei electrice

OSI

Open Systems Interconnection – organizaţie internaţională de standardizare

Patchcord

denumirea universală a cablurilor pentru interconectarea echipamentelor de reţea

PDA

personal digital assistant – un calculator mic, portabil care încape într-un buzunar

Placa de reţea

Dispozitiv care face posibil comunicaţia între calculator şi reţea

Port consolă

O interfată care se găseşte în unele echipamente de reţea prin intermediul căruia se face posibilă configurarea echipamentului folosindu-se un laptop sau un desktop şi un program gen Hyperterminal.

Port Forwarding

Translatarea permanentă a unui port pe routerul reţelei către o adresă IP şi un port din reţeaua privată

PPPoE

point-to-point protocol over Ethernet - este un protocol de reţea pentru încapsularea cadrelor PPP (Point to Point Protocol) în cadre Ethernet.

Punchdown tool (Crone tool)

se foloseşte pentru fixarea (fixarea) firelor torsadate în priza RJ-45 şi patch panel

Repetor

Un repetor permite transportul semnalului pe o distanţă mai mare

Residental Gateway

modem inteligent, care poate partaja serviciul ADSL cu mai multe calculatoare sau cu o reţea întreagă

Reţea de calculatoare (Network)

Calculatoare legagte între ele prin cabluri şi dispositive speciale

RFI

Radio – Frequency Interference (Interferenţe de radiofrecvenţă). Prin interferenţă se înţelege fenomenul de suprapunere a unor unde coerente

RJ-11

Conector şi priză folosit în telefonie analogică şi digitală

RJ-45

Conector şi priză folosită pentru cabluri torsadate

Rollover cable

Cablu consolă - este folosit pentru conectarea unui calculator cu portul consolă a unui router

ROM

Read-Only memory – memorie al cărei conţinut nu poate fi modificat şi care se păstrează chiar dacă memoria nu este alimentat cu energie electrică

Router (Ruter)

Echipament de reţea, folosit pentru interconectarea a două reţele locale

Segmentare

Mărirea numărului de domenii de coliziune

Sloturile de expansiune

Punct de conectare pentru cartel de expansiune în placa de bază a calculatorului

SPI Firewall

Stateful Packet Inspection Firewall – serviciu care oferă protecţie reţelelor locale, împotriva atacurilor provenite dinspre internet

SSID

Security Set Identifier – identificatorul unui reţele fără fir

STP

Shielded Twisted Pair – cablu torsadat ecranat, cablu folosit în reţelistică

Straight-through cable

cablul direct - este cel mai des utilizat tip de cablu în reţele locale pentru interconectarea echipamentelor de reţea

Switch

Echipament de reţea, folosit pentru regenerarea semnalului slab sau distorsionat în cablul de reţea

Terminator BNC

se foloseşte la fiecare capăt al magistralei pentru a absorbi semnalele parazite

Thicknet sau 10BASE5

Cablu coaxial gros care a fost folosit in reţelistică

Thinnet 10Base2

Cablu coaxial subţire, care a fost folosit în reţelistică

UTP

Unshielded Twisted Pair – cablu torsadat neecranat, cablu folosit în reţelistică

VPN

Virtual Private Network - o modalitate de stabilire a unor comunicaţii securizate prin intermediul unui reţele nesigure ca internetul

WEP

Wired Equivalent Privacy – algoritm de securizare a comunicaţiei în reţele fără fir

Wireless

Fără fir, comunicaţie prin intermediul undelor magnetice, undelor radio

Wireless access point

Punct de acces fără fir – echipament de reţea prin intermediul căruia este posibil conectarea echipamentelor fără fir la reţea

Wireless Channel

Frecvenţă de operare a unui reţele fără fir

WPA

Wi-Fi Protected Access – protocol pentru securizarea comunicaţiei în reţele fără fir