Manipulati si evitati sa fiti manipulati! Legea reciprocitatii vol II

Ideea de a fi "programat" pentru a da anumite raspunsuri si a avea anumite
      comportamente automate deranjeaza pe foarte multi.
      Dar, ne place sau nu, comportamentul stereotip si automat se intalneste in
      cea mai mare parte a actiunilor umane.
      O sa spun chiar mai mult: in ciuda faptului ca ni se pare normal sa vorbim
      despre constiinta, morala, valori etc., acestea nu reprezinta altceva
      decat "programe" pe care parintii, profesorii, preotii ni le-au bagat in
      cap din copilarie.
      Iar aceste valori ni se par foarte personale, lucru care demonstreaza doar
      cat de eficienta a fost "programarea".
      Dar asta nu este deloc ceva negativ: "programarea" este cea care a facut
      posibila integrarea noastra in societate si ne-a permis sa infruntam cu
      succes o serie de situatii "de viata".
      Cat despre raspunsurile automate, ele reprezinta deseori modalitatea cea
      mai eficienta de a actiona pe care o avem la dispozitie: in lipsa acestora
      am ramane practic blocati, fiind obligati sa ne gandim, sa evaluam si sa
      controlam tot timpul, lasand sa treaca momentul potrivit pentru actiune
      (este ceea ce ni se intampla cand ne confruntam cu o situatie complet noua
      si necunoscuta).
      Important este sa aveti clar in minte ca aceste programe (de obicei
      pozitive si utile) pot fi "actionate" de catre cineva care le cunoaste,
      pentru a ne manipula dupa bunul lui plac, la momentul potrivit.
      Lucru perfect ilustrat de legea pe care o reprezentam in continuare, a
      obligatiei si a revansarii (sau a reciprocitatii).
      Legea nr.2: Legea reciprocitatii
      De multe ori, vorbind despre comunicare, am insistat asupra conceptului de
      "schimb"; este un mecanism care patrunde in fiecare domeniu al activitatii
      sociale si care, in decursul istoriei, a permis formarea structurilor
      civilizatiei.
      Schimbul se bazeaza pe Legea Reciprocitatii, care suna astfel: daca cineva
      ne da ceva ce ni se pare valoros, simtim dorinta sa dam ceva in schimb.
      Asta nu inseamna ca intoarcem imediat gestul sau cadoul respectiv, ci
      inseamna ca ne simtim OBLIGATI sa ne revansam (semnificativ este faptul ca
      in multe limbi cuvantul "obligat" este echivalentul lui "multumesc").
      Legea aceasta este cea care permite fiecaruia dintre noi sa-si alcatuiasca
      un fel de "banca a favorurilor", stiind ca ce a dat nu este pierdut,
      pentru ca o sa-i vina intr-un fel sau altul inapoi.
      Mecanismul ni se pare atat de firesc si necesar totodata, incat nu ne-am
      oprit niciodata sa reflectam asupra masurii in care ne implica si ne
      conditioneaza; dar fiecare dintre noi pastreaza o "evidenta contabila"
      extraordinar de precisa despre ce a dat si a primit in relatia cu ceilalti
      si face tot posibilul pentru a pastra echilibrul.
      Legea Reciprocitatii merge foarte bine si, fara indoiala, intreaga
      societate are un beneficiu extraordinar din faptul ca membrii ei respecta
      aceasta lege.
      Nu ne mira deci ca cineva care nu restituie o favoare sau o restituie
      gresit (favoarea oferita in schimb este mai "mica" sau vine prea tarziu)
      este exclus din mecanism si capata o serie de etichete negative: profitor,
      ingrat, nerecunoscator, parazit, etc.
      Problema este ca, din teama de a capata o astfel de eticheta, exageram
      adesea (inconstient) in cealalta directie si devenim o prada usoara pentru
      cineva care vrea sa profite de noi.
      Intr-adevar, Legea Reciprocitatii poate fi folosita abil pentru a ne face
      sa ne simtim datori si sa consimtim la cereri pe care, in mod normal,
      le-am fi refuzat.
      Interesant este ca obligatia de a ne revansa exista si atunci cand cadoul
      sau favoarea nu au fost deloc solicitate, lucru care permite
      manipulatorului sa aleaga cadoul initial si felul in care noi sa ne platim
      datoria.
      Mai mult, ne este extraordinar de greu sa ne opunem unei astfel de actiuni
      chiar si atunci cand intentia de manipulare este evidenta.
      Cum opereaza LEGEA RECIPROCITATII? Iata cateva exemple:
      - Craciunul tocmai a trecut. Cate cadouri ati facut din placere si cate
      pentru ca trebuia?
      Si nu s-a intamplat cumva, dandu-va seama ca darul pe care vi la facut
      cineva este mult mai scump decat al vostru, sa va simtiti obligati sa
      cumparati ceva suplimentar, pentru a anula diferenta?
      - Este destul de usor sa-l refuzam pe cersetorul care ne cere bani de
      pomana, fara sa ne dea nimic in schimb; dar este mult mai greu sa procedam
      la fel cu cel care ne "curata" parbrizul masinii la semafor. Sau, daca
      cineva va invita la cina sau va aduce un cadou si apoi va cere un serviciu
      - cat de mult creste probabilitatea de a accepta, fata de cazul in care
      cererea v-ar fi fost facuta direct?
      - Multe firme ofera gratuit esantioane din produsul pe care-l vand.
      Explicatia oficiala este ca i se da astfel publicului posibilitatea de a
      proba si de a se familiariza cu produsul. In realitate, esantionul gratuit
      constituie un cadou si se apeleaza astfel la LEGEA RECIPROCITATII:
      probabilitatea ca beneficiarul cadoului sa cumpere produsul creste enorm.
      Tehnica "retragere dupa refuz"
      Acum as vrea sa vorbesc despre un caz particular al LEGII RECIPROCITATII,
      anume despre concesiile reciproce din timpul unei negocieri ("negociere"
      este inteleasa la modul general, de la o discutie intre tata si fiu, pana
      la tratativele internationale):
      daca eu dupa ce initial am cerut o favoare foarte mare, imi scad
      pretentiile, acestea imi vor fi indeplinite mult mai usor decat daca ele
      ar fi constituit obiectivul cererii initiale.
      Cand este folosita bine, aceasta tehnica (numita "retragere dupa refuz")
      poate fi extraordinar de eficienta, datorita faptului ca la forta LEGII
      RECIPROCITATII se adauga cea a LEGII CONTRASTULUI, despre care am vorbit
      in numarul trecut.
      Sa vedem cateva exemple:
      - Daca aveti nevoie de un imprumut de 100 $, e bine sa cereti la inceput
      200 $; in primul rand pentru ca, scazand pretentiile, dati impresia ca
      renuntati la ceva, astfel ca celalalt are o obligatie fata de voi; apoi,
      pentru ca dupa ce ati vorbit de 200 $, 100 $ pare mult mai putin; si, nu
      in ultimul rand, pentru ca exista posibilitatea ca celalalt sa spuna "da"
      de la inceput, voi obtinand astfel dublul sumei de care aveti nevoie.
      - daca sunteti vanzatori, atentie: cand aratati produsele, incepeti
      intotdeauna cu cele mai scumpe. Chiar daca instinctul va indeamna sa
      faceti exact pe dos, cercetarile au demonstrat ca, procedand astfel,
      volumul vanzarilor aproape se tripleaza. Evident, cand aratati produse din
      ce in ce mai ieftine, pretul pare din ce in ce mai mic si cumpararea este
      favorizata si, oricum, clientul poate cumpara direct produsul cel mai
      scump (acum ne este clar ca, daca procedam invers, regula actioneaza
      impotriva noastra).
      - Apropo de vanzatori, adevaratii profesonisti folosesc LEGEA
      RECIPROCITATII chiar si atunci cand nu reusesc sa va vanda ceva.
      Ei nu va lasa sa plecati pur si simplu, ci va cer nume de prieteni sau de
      rude care ar putea fi interesate de produsele lor (o sa vedem intr-un
      numar viitor ca, daca ne prezentam la un client ca venind din partea unui
      prieten, cresc sansele de a incheia vanzarea).
      Este de necrezut cum multi dintre noi, care nu ar da in conditii normale
      unui vanzator numele unui prieten, sunt mult mai dispusi s-o faca dupa ce
      au refuzat sa cumpere produsul care le-a fost prezentat.
      - Mai dau doar un exemplu: este cel putin obraznica folosirea acestei
      tehnici de catre orice guvern, atunci cand vrea sa "jefuiasca" cetatenii
      din tara respectiva.
      Nu are importanta daca este vorba de a scumpii benzina, de a pune o taxa
      noua sau de a renunta la un serviciu public, strategia folosita este
      intotdeauna urmatoarea:
      se lanseaza zvonul ca se intampla ceva neplacut, (de exemplu, ca benzina
      va costa 5.000 de lei litrul); dupa o inevitabila serie de proteste,
      greve, intalniri cu sindicatele etc., guvernul se "razgandeste" (accepta
      ca scumpirea sa fie pana la "numai" 3.000 de lei, care era, binenteles
      cifra dorita).
      Surprinde faptul ca, de fiecare data, cetatenii intra naivi in jocul
      acesta, neantelegand ca sunt manipulati fara nici un pic de rusine.
      Ca o concluzie, daca nu vreti sa fiti manipulati, trebuie sa intelegeti ca
      dusmanul adevarat este felul in care raspundeti la diverse actiuni. Este
      clar ca nu putem refuza orice cadou sau favoare, dar cand acestea sunt
      folosite pentru a obtine ceva de la noi, nu mai sunt cadouri ci
      investitii.
      Si nici o regula nu ne obliga sa fim amabili cu profitorii.

Niciun comentariu: