Referat Europa Rasariteana

INTRODUCERE
Pe glob, Europa este un continent important, deosebit de frumos si civilizat.Continentul Europa are o importanta istorica universala, deoarece aici au existat civilizatii antice, creatoare de mari valori materiale si spirituale cum ar fi Imperiul Roman sau Grecia. Putem spune deci, ca Europa sta la baza civilizatiei, culturii, economiei, stiintei si tehnicii mondiale moderne.In prezent, Europa se afla in competitie creatoare cu celelalte continente, incercand sa fie in permanenta pe primele locuri.Pentru a cunoaste Europa, trebuie sa-i cunoastem caracteristicile geografice si sa-i intelegem cultura si civilizatia, aflate intr-o continua evolutie.Continentul nostru este inconjurat de oceane si mari la vest, sud si nord, dar este strans legat de continentul Asia prin muntii Ural. Deoarece este inconjurat pe trei laturi de ape, continentul Europa, are aspectul unei mari peninsule. Lungimea continentului de la est catre vest este de 5600km iar de la nord catre sud in linie dreapta de 3900km. Are o suprafata de 10.000.000km patrati si o populatie de 700.000.000 de locuitori.Un alt continent care am descris in aceasta lucrare este America de Nord. Ea are o suprafata de 19,4 mil. km si o populatie de peste 289 mil. locuitori
SCURGIREA FLUVIALA DIN EUROPA.         Europa este considerata leaganul unei civilizatii de 5 milenii, unde au trait ilustri ginditori in domeniul stiintei, tehnicii, literaturii si artei, care au contribuit la progresul intregii omeniri. Europenii au deschis epoca marilor descoperiri geografice si tot ei au patruns primii in spatiul cosmic. Influenta culturala si civilizatoare a europenilor s-a facut resimtita in toate colturile Terrei.     Actualmente Europa dispune de o natura variata, populatie numeroasa, stiinta, tehnica si economie inaintata. lata de ce este deosebit de utila cunoasterea acestei parti a lumii de catre fiecare locuitor al ei.  Privita in cadrul unitatii continentale a Eurasiei, Europa are infatisarea unei peninsule uriase ce inainteaza in Oceanul Atlantic. Ea se intinde de la muntii Ural si pina la Oceanul Atlantic (Capul Roca) si din Marea Mediterana pina la Oceanul Arctic (Capul Nordkyn) De la nord la sud continentul se intinde pe o distanta de circa 4000 km, iar de la vest la est — de circa 6000 km.   Europa este situata in intregime in emisfera nordica. In partea de vest a ei trece Primul meridian (meridianul 0°). Tarmurile Europei sunt puternic crestate, formind numeroase mari, golfuri, peninsule si insule.  Partea nordica este scaldata de marile Oceanului Arctic: Marea Norvegiei, Marea Barents, Marea Alba. (Gasiti-le pe harta.) Marea Alba inainteaza adinc in uscat, formind peninsula Kola.   Sudul Europei este scaldat de apele marilor Mediterana, Neagra si Azov. Marea Mediterana este diferentiata in marile: Ligurica, Tireniana, Adriatica, Ionica si Egee. Ultima comunica cu Marea Neagra prin doua stramtori: Dardanele si Bosfor. Spatiul dintre aceste doua stramtori il formeaza Marea Marmara.  Cele mai importante peninsule din sudul Europei sunt: Peninsula Iberica, Penin-sula Italica (Apenina), Peninsula Balcanica si Peninsula Crimeea.   La vest continentul este scaldat de marile Oceanului Atlantic: Marea Manecii, Marea Nordului si Marea Baltica. Marea Baltica a inaintat adanc In interiorul Europei, formand golfuri mari: Golful Botnic, Golful Finic si Golful Riga. Intre Marea Norvegiei si Marea Baltica este asezata cea mai intinsa peninsula din Europa — Peninsula Scandinavica. Trecerea din Marea Nordului in Marea Baltica este partial barata de Peninsula Iutlanda.  Cele mai mari insule din Oceanul Atlantic, care tin de Europa, sunt: insula Marea Britanie, Insula Irlanda si Insula Islanda.   O portiune mica din sud-estul continentului este scaldata de apele Mari Caspice, care este lipsita de o legatura directa cu apele Oceanului Planetar.  APELE  Repartitia apelor (riurilor, lacurilor, ghetarilor, zapezilor, mlastinilor) in Europa este deosebit de neuniforma, intrucit relieful si clima difera de la o regiune la alta.  Europa este brazdata de numeroase ape curgatoare, unele fiind scurte si repezi, altele lungi si line.   Este foarte variat si debitul apelor curgatoare. Riurile care curg prin regiunile cu climat oceanic (maritim) de obicei au un debit bogat si variatii reduse ale nivelului apei. In Europa Nordica riurile sunt scurte, deseori sunt repezi si ingheata pe o perioada indelungata a anului (Dvina, Peciora),    Riurile Europei Sudice (cuprinse de zona climatica mediteraneana au un debit bogat iarna, cind precipitatiile sunt mai abundente, nu ingheata, iar vara au un debit scazut (in unii ani apa dispare din albie). Cele mai mari riuri mediteraneene sunt Ebro, Tibru, Arno. Daca particularitatile climatice determina caracterul debitului riurilor, apoi relieful exercita influenta preponderent asupra caracterului scurgeri apei, asupra directie de curgere a apelor, precum si asupra potentialului hidroenergetic. Riurile au un curs rapid si energie mai mare in regiunile muntoase, spre izvor, si un caracter lent mai lenes al curgerii, in regiunile de cimpie si deluroase. Potentialul hidroenergetic al riurilor Europei este utilizat prin constructia numeroaselor centrale hidroelectrice pe cele mai mari fluviale Cele mai puternice centrale hidroelectrice de pe Dunare sunt cele de la Portile de Fier I si II. Pe cel mai mare fluviu al Europei — Volga — au fost construite o multime de asemenea centrale, mai puternice fiind cele de la Volgograd, Saratov, Samara etc. Pe Nipru functioneaza centrala hidroelectrica de la Dnepropetrovsk. Barajele centralelor hidroelectrice sunt precedate de obiective gigantice hidrotehnice — lacuri de acumulare, indeosebi acestea sunt numeroase. In Cimpia Europei de Est, pe Volga si pe Nipru, care au inundat suprafete considerabile dupa constructia centralelor hidroelectrice. Un potential hidroenergetic relativ inalt poseda riurile Peninsulei Scandinavice, care, desi sunt scurte, dar avand izvorul la altitudini mari si curgere bogata asigura Norvegia si Suedia aproape integral cu energie electrica. Un numar mare de fluvii din Europa sunt folosite pentru navigatie. Pentru favorizarea navigatiei au fost construite multe canaluri de legatura, mai ales in regiunile de cimpie. Din acestea pot fi mentionate Canalul Volga-Don, Rin-Elba, Moscova Volga, Belomor etc. Europa este presarata de numeroase lacuri, care se deosebesc dupa origine: glaciare, tectonice si de acumulare. Cele mai mari lacuri sunt Ladoga si Onega. Chiuvetele lor s-au format in urma coboririi lente a scoartei terestre, fiind modelate si de ghetarul din vechime. Multe lacuri, in deosebi cele din munti, s-au format pe locuri fracturilor ferestre. In muntii Alpi se gaseste lacul Geneva, cunoscut prin pitorescul peisajului local. Tinind seama de asezarea geografica, cadrul natural, precum si de particularitatile istorico-economice, in Europa se deosebesc urmatoarele unitati geografice: Europa Nordica, Europa Centrala, Europa Rasariteana, Europa Apusneana si Europa Sudica (Mediteraneana).

Niciun comentariu: