Campaniile militare ale Moldovei impotriva secuilor

Informatiile prezente sunt extrase din cronica lui Grigore Ureche (1590-1647), numita Letopisetul tarii Moldovei, de cand s-au descalecat tara si de cursul anilor si de viiata domnilor carea scrie de la Dragos voda pana la Aron voda. Cronica face referire la evenimentele majore care s-au petrecut în Moldova medievala între anii 1359-1594.
Versiunea originala a textului a circulat într-un mediu foarte restrans. Copisti precum Axinte Uricariul s-au folosit de variantele interpolate ale textului, realizate de Simion Dascalul sau Misail Calugarul, la care s-au adaugat anumite pasaje. Marea noutate a textului din Letopiset consta în faptul ca acolo se produce o dezvoltare narativa a notelor sumare din vechile anale istorice. Grigore Ureche citise în cronica slavona a lui Azarie, care la randul sau stia de la bizantinul Manasses ca tot ce se întampla în lume poate fi comunicat „pe calea povestirii” atragatoare. Acest text este foarte valoros pentru cultura scrisa romaneasca, reprezentand începutul istoriografiei romanesti.
Sursa foto: TiparituriRomanesti

Cîndu au pradatu Stefan Voda Tara Sacuiasca

Scrie letopisetul cel moldovenescu ca fiindu Stefan voda om razboinic si de-a pururea tragîndu-l inima spre varsare de sînge, nu peste vreme multa, ce în al cincilea an, sa scula den domniia sa, în anii 6969 (1461) radicîndu-sa cu toata puterea sa si s-au dus la Ardeal, de au pradatu Tara Sacuiasca. Nici au avut cine sa-i iasa împotriva, ce dupa multa prada ce au facut, cu pace s-au întorsu napoi, fara de nici o zminteala. Ci de aceasta poveste cronicariul cel lesesc nimica nu scrie si înca si alte semne multe sîntu si nu însemneaza nimica de însile. Iara letopisetul nostru, macara sa scrie cam pre scurt, însa le însemneaza toate.
În al saselea an a domnii lui Stefan voda, în anii 6970 (1462) iulie 22, lovira pre Stefan voda cu o pusca în glezna la cetatea Chiliei.
Iara în al saptelea an a domnii sale, în anii 6971 (1463) iulie 5, luatu-s-au doamna de mare ruda, pre Evdochiia de la Chiev, sora lui Simeon împaratul. Iara cronicariul cel lesescu scrie ca au fostu Evdochia fata lui Simeon împaratul, iara nu sora.

De pradarea sacuilor

Scrie letopisetul cestu moldovenescu ca într-acelas an, dupa razboiul lui Stefan voda ce facusa la Bae cu Mateiasu craiul, s-au radicatu Stefan voda cu toata puterea sa, vrandu sa-si rascumpere strambatatea sa ce-i facusa ungurii, candu venise la Bae, s-au dus si el la Ardeal, de multa prada si robie si ardere au facut în Tara Sacuiasca, neavandu cine-i sta împotriva si cu pace s-au întorsu, fara nici o zminteala.
Ci de aceasta poveste ce spune ca au pradat Stefan voda Tara Sacuiasca, cronicariul cel lesescu nimica nu scrie.

Candu au pradat Patru voda întai Tara Sacuiasca, va leatul 7036 (1528)

Patru voda Rares în al doilea an al domniei sale, radicat-au oaste mare asupra sacuilor, la Tara Ungureasca si au împartitu oastea în doao polcuri, si pre doao poteci si-au trecut oastea. Si deaca au intrat la dansii, în toate partile i-au spartu si i-au rasipitu si orasile le-au jafuit si pe toti i-au supus si i-au plecat lui si cu pace s-au vartejit înapoi, la scaunul sau, la Suceava.
Pre acele vremi Patru voda au urzit manastirea Pobrata si o au zidit-o pana în jumatate.

Al doilea razboiu ce au facut Patru voda cu sacuii la Tara Ungureasca, din sus de Brasov, 7036 (1528) iunie

Într-acestas an, dupa ce au pradat Patru voda Tara Sacuiasca, trimis-au Ianos craiul ungurescu solii sai la Patru voda, de l-au poftit ca sa-i fie întru ajutoriu împotriva a o sama de domni unguresti, carii nu vrea ca sa i sa plece si-i fagadui orasul Bistrita cu tot tinutul dintru aceia tara si înca si alte fagaduinte mai multe i-au adeverit ca-i va da, numai de-i va birui si sa-i plece supt ascultarea lui. Vazandu Patru voda pofta lui Ianos craiul, una pentru fagaduinta, alta pentru prietesugul ce avea împreuna, îndata au gatit oaste si au trimis pre Grozea vornicul cel mare si pre Barbovschii hatmanul, carii era mai credinciosi din boierii sai si au învatat o sama de oaste sa treaca pre drumul Brasovului, iara o sama pre drumul Sucevii mai pre sus sa intre în Tara Ungureasca. Iara ungurii degraba desteptandu-sa ca din somnu, simtind ca-i acopere vrajmasii, degrabu s-au gatit de razboiu, ca nu asa sa-ngrijiia de oastea din sus, cum de cea din jos, auzindu ca vine asupra lor. Si sculandu-sa multi domni din Ardeal si altii carii era gata sa moara pentru mosiile sale si multe pusci si arme luund cu sine si apropiindu-sa din sus de Brasovu oaste de oaste si înhierbantati, ascutindu unii spre alalti armile si sa arata groaznici vrajmasilor sai. Si bulucindu-sa cines la ai sai si gatindu-sa sacuii de razboiu, iara moldovenii ajutoriu stiind numai de la Dumnezeu si asa s-au lovit cu dansii. Si dand razboiu vitejaste, mare moarte s-au facut dispre amandoao partile. Mai apoi, vazandu saracii dintru atata pierire ca pierdura razboiul, lasandu toate armile si si puscile cu carile avea nadejde sa-si amistuiasca capetile, au dat dosul a fugi si multi din domni au picat la apa Barseii. Si dupa razboiu, multa prada facandu, s-au întorsu cu izbanda la domnu sau, Patru voda.
Iara cei din sus ce au intrat pre drumul Sucevii, mai putina izbanda au facut, pradandu si arzand si cu pace s-au întorsu înapoi. Auzindu Ianosu craiul ce s-au lucrat, mult s-au bucurat si pre langa fagaduinta dintai, ce-i fagaduise Bistrita, si alte orasa, i-au mai dat lui Patru voda.
Întru acestu an Patru voda trimis-au oamenii sai ca sa ia acele cetati ce-i fagaduise, ce bistricenii nu suferira sa ia ei lorus strein mai mare si înca îndemnara si alte cetati, adeca Brasovul si altele de prinprejur, lepadandu-sa de Ianosu craiul.

Candu au pradat Patru voda al treia oara Tara Sacuiasca

Vazandu Patru voda ca bistricenii nu-l poftescu pre el, nici vor sa priimasca judete de la dansul, înca si de craiul loru lepadandu-sa, însusi capul sau s-au pornit cu toata oastea sa, cu mare urgie asupra lor. Si strangandu-i cu nevoi din toate partile si cu foc îngrozindu-i, iara ei vazandu nevoia lor ce le-au venitu asupra lor, s-au închinat si de la dansul mai mare au priimitu. Mai apoi cu multe daruri fu daruitu si cu mare dobanda, el si toata oastea lui s-au întorsu la scaunul sau, la Suceava.

Sursa:http://www.descopera.org/campaniile-militare-ale-moldovei-impotriva-secuilor/

Niciun comentariu: