Traducerea status-urilor fetelor de pe chat-ul Facebook

In ultima vreme tot vad pe facebook la fetele de pe acolo nume de bauturi puse la statusuri.Acum am aflat si eu ce inseamna :
- Tequila: Sunt singura
- Speed / Redbull: Sunt intr-o relatie stabila
- Whisky: Sunt singura, dar cu prieteni care o tin dintr-o petrecere in alta
- Vodka: Sunt amanta / Sunt singura, caut partener
- Liquor / Lichior: Sunt o femeie care isi doreste sa fie singura
- Gin: Sunt o femeie care isi doreste sa se casatoreasca
- Bere / Beer: Sunt o femeie casatorita
- Rom / Rum : Sunt o femeie care cauta doar aventuri de o noapte
- Sprite: Sunt o femeie care nu gaseste barbatul potrivit
- Champagne / Sampanie / Fernet: Sunt o femeie logodita
- Coca (Cola) Zero: Sunt vaduva

Imbratisarile mamei pt puiul ei

Legaturile intre zodii si viata anterioara

Berbec:
Cine este seful pe aici? Vreau sa-l vad pe Dumnezeu chiar acum! Sunt deja mort? Dumnezeule, n-as fi crezut ca mi se poate intampla chiar mie!
Taur:
Parasindu-si corpul, Taurul realizeaza ca nu mai are stomac si de-aceea, se intoarce imediat in corpul sau, fara sa vada tunelul, lumina, ori pe Dumnezeu, facandu-l astfel sa fie sceptic pentru tot restul vietii sale.
Gemeni:
Cheia acestei zodii nu este neaparat experienta in sine, ci modul in care o pot inflori atunci cand vor povesti (sau vor scrie despre ea). Din moment se simt ok in orice lume, exceptie aceea fara telefon, vor reveni in propriul corp destul de rapid, – iar gura lor este cea care incepe prima sa functioneze, inaintea celorlalte parti ale corpului!
Rac:
Racii pot trai si 125 de ani si, de regula, nu au experiente in preajma mortii. Pot ajunge, insa, sa aiba experiente de viata atunci cand isi iau inima-n dinti si isi se aventureaza in afara casei lor in cautare de provizii!
Leul:
Nu, nu sunt mort! Nu sunt, nu, nu si nu!… Cine sunt tipii aia in haine albe? Dar oare ce canta…? Canta fals! Eu pot canta si mai bine de-atat! Unde este dirijorul? Vreau un microfon chiar acum! Nu ma deranjati la telefon, decat daca sunt cei de la Rolling Stones!
Fecioara:
Dupa un maraton de 60 de ore, Fecioara se prabuseste si isi paraseste corpul! Incepe de-odata sa inainteze prin tunelul lung si stralucind de curatenie, frumos luminat, dar gandindu-se in acelasi timp ca s-ar fi putut si mai curat de atat… De-odata, insa, incepe sa se ingrijoreze la gandul ca cei dragi s-ar putea descurca si fara ea! In acel moment, revine inapoi in corpul sau imediat cum vede lumina, si incepe sa-si spuna “Sunt inca vie!”, uitandu-se la ceas.
Balanta:
Balansandu-se cand in afara corpului, cand inapoi, iar in afara, si-apoi inauntru din nou, si in sfarsit afara din nou… Balanta da de tunelul luminat, paseste si, de-odata, vede chiar la capat o fiinta. Isi spune: “Wow, oare sa fie chiar Isus?” Apoi: “Stai putin poate este Kwan Yin!” Nehotarandu-se daca sa mai inainteze sau nu (dupa toate astea, ce-ar fi moartea daca n-ai avea cu cine s-o impartasesti?) in cele din urma, Balanta revine in propriul corp bantuita fiind de gandul de a se intalni cu sufletele care nu si-au gasit inca linistea eterna!
Scorpion:
Din moment ce Scorpionul este cunoscut prin faptul ca are noua vieti, isi stalceste mintea cum sa gaseasca o cale de a declansa experienta vietii de dupa moarte. Astfel aflat in preajma mortii, el de-abia daca reuseste sa razbata pana la capatul tunelului fara sa intalneasca pe cineva cu care sa aiba un mic “sex astral”. Intrebat fiind cu cine si-ar dori s-o faca, atunci Scorpionul raspunde ca ar prefera un vampir!
Sagetator:
Sagetatorul pluteste afara din corp, si rade de felul stupid in care a cumparat ferma. Dupa ce a strabatut intr-un fel tunelul plin de lumina, refuza cu tot dinadinsul sa se intoarca in corpul sau, dupa ce atatia ani s-a straduit din rasputeri sa iasa (prin intermediul unor accidente). Pentru ca Sagetatorul este extrem de curios sa afle cat de reala este asa-numita organizatie religioasa, acest noroc chior il trece prin experiente inedite pana ce, din nefericire pentru el, lumea cereasca se satura de el si il vrajeste sa se intoarca pe Pamant pentru mult, mult timp!
Capricorn:
Probabil ca ii va lua ceva timp unui Capricorn sa inteleaga ca este mort pe bune, deoarece sunt camere special concepute sa arate la fel ca acele birouri executive, destinate caprelor proaspat… moarte! Un domn pe post de stafie ambulanta intra inauntru si ii inmaneaza Capricornului un manual de instructiuni intitulat “Cum sa ai profit pe piata cereasca”, plus o “evaluare a activitatii”, un bilant al greselilor si realizarilor “comise” intr-o viata, urmate si de un aviz de concediere (adica invierea trupului). Capricornii au o oarecare tendinta de a se intoarce in trupurile lor, nefiind in stare sa suporte mult timp existenta in nefiinta!
Varsator:
Varsatorii, ajunsi la portile perlate, observa ca Raiul nu este supus unanimitatii si atunci opteaza pentru Iad, unde oricum, macar exista atractia anarhiei, iar regulile sunt facute pentru a fi incalcate! In mod ironic, experientele de dincolo de moarte ale Varsatorului, au tendinta sa fie cat se poate de… traditionale: Dumnezeu Tatal, Sfantul Petru, corul ceresc si asa mai departe (un alt motiv pentru care alege Iadul). Odata ajuns pe aceste meleaguri, el confunda iadul si pe Satan cu puternicele lor campanii progresiste, fapt pentru care este expulzat inapoi in corpul sau!
Pesti:
Dintr-un oarecare motiv, prietenii nostri Pesti de-abia daca observa experientele lor dincolo de moarte. In locul acestora, in timpul unei zilei obisnuite la birou, multi Pesti afirma ca au vazut niste fiinte cu fete lungi de suferinta si care le spun cu mult calm sa se intoarca in corpul lor!

Campaniile militare ale Moldovei impotriva secuilor

Informatiile prezente sunt extrase din cronica lui Grigore Ureche (1590-1647), numita Letopisetul tarii Moldovei, de cand s-au descalecat tara si de cursul anilor si de viiata domnilor carea scrie de la Dragos voda pana la Aron voda. Cronica face referire la evenimentele majore care s-au petrecut în Moldova medievala între anii 1359-1594.
Versiunea originala a textului a circulat într-un mediu foarte restrans. Copisti precum Axinte Uricariul s-au folosit de variantele interpolate ale textului, realizate de Simion Dascalul sau Misail Calugarul, la care s-au adaugat anumite pasaje. Marea noutate a textului din Letopiset consta în faptul ca acolo se produce o dezvoltare narativa a notelor sumare din vechile anale istorice. Grigore Ureche citise în cronica slavona a lui Azarie, care la randul sau stia de la bizantinul Manasses ca tot ce se întampla în lume poate fi comunicat „pe calea povestirii” atragatoare. Acest text este foarte valoros pentru cultura scrisa romaneasca, reprezentand începutul istoriografiei romanesti.
Sursa foto: TiparituriRomanesti

Cîndu au pradatu Stefan Voda Tara Sacuiasca

Scrie letopisetul cel moldovenescu ca fiindu Stefan voda om razboinic si de-a pururea tragîndu-l inima spre varsare de sînge, nu peste vreme multa, ce în al cincilea an, sa scula den domniia sa, în anii 6969 (1461) radicîndu-sa cu toata puterea sa si s-au dus la Ardeal, de au pradatu Tara Sacuiasca. Nici au avut cine sa-i iasa împotriva, ce dupa multa prada ce au facut, cu pace s-au întorsu napoi, fara de nici o zminteala. Ci de aceasta poveste cronicariul cel lesesc nimica nu scrie si înca si alte semne multe sîntu si nu însemneaza nimica de însile. Iara letopisetul nostru, macara sa scrie cam pre scurt, însa le însemneaza toate.
În al saselea an a domnii lui Stefan voda, în anii 6970 (1462) iulie 22, lovira pre Stefan voda cu o pusca în glezna la cetatea Chiliei.
Iara în al saptelea an a domnii sale, în anii 6971 (1463) iulie 5, luatu-s-au doamna de mare ruda, pre Evdochiia de la Chiev, sora lui Simeon împaratul. Iara cronicariul cel lesescu scrie ca au fostu Evdochia fata lui Simeon împaratul, iara nu sora.

De pradarea sacuilor

Scrie letopisetul cestu moldovenescu ca într-acelas an, dupa razboiul lui Stefan voda ce facusa la Bae cu Mateiasu craiul, s-au radicatu Stefan voda cu toata puterea sa, vrandu sa-si rascumpere strambatatea sa ce-i facusa ungurii, candu venise la Bae, s-au dus si el la Ardeal, de multa prada si robie si ardere au facut în Tara Sacuiasca, neavandu cine-i sta împotriva si cu pace s-au întorsu, fara nici o zminteala.
Ci de aceasta poveste ce spune ca au pradat Stefan voda Tara Sacuiasca, cronicariul cel lesescu nimica nu scrie.

Candu au pradat Patru voda întai Tara Sacuiasca, va leatul 7036 (1528)

Patru voda Rares în al doilea an al domniei sale, radicat-au oaste mare asupra sacuilor, la Tara Ungureasca si au împartitu oastea în doao polcuri, si pre doao poteci si-au trecut oastea. Si deaca au intrat la dansii, în toate partile i-au spartu si i-au rasipitu si orasile le-au jafuit si pe toti i-au supus si i-au plecat lui si cu pace s-au vartejit înapoi, la scaunul sau, la Suceava.
Pre acele vremi Patru voda au urzit manastirea Pobrata si o au zidit-o pana în jumatate.

Al doilea razboiu ce au facut Patru voda cu sacuii la Tara Ungureasca, din sus de Brasov, 7036 (1528) iunie

Într-acestas an, dupa ce au pradat Patru voda Tara Sacuiasca, trimis-au Ianos craiul ungurescu solii sai la Patru voda, de l-au poftit ca sa-i fie întru ajutoriu împotriva a o sama de domni unguresti, carii nu vrea ca sa i sa plece si-i fagadui orasul Bistrita cu tot tinutul dintru aceia tara si înca si alte fagaduinte mai multe i-au adeverit ca-i va da, numai de-i va birui si sa-i plece supt ascultarea lui. Vazandu Patru voda pofta lui Ianos craiul, una pentru fagaduinta, alta pentru prietesugul ce avea împreuna, îndata au gatit oaste si au trimis pre Grozea vornicul cel mare si pre Barbovschii hatmanul, carii era mai credinciosi din boierii sai si au învatat o sama de oaste sa treaca pre drumul Brasovului, iara o sama pre drumul Sucevii mai pre sus sa intre în Tara Ungureasca. Iara ungurii degraba desteptandu-sa ca din somnu, simtind ca-i acopere vrajmasii, degrabu s-au gatit de razboiu, ca nu asa sa-ngrijiia de oastea din sus, cum de cea din jos, auzindu ca vine asupra lor. Si sculandu-sa multi domni din Ardeal si altii carii era gata sa moara pentru mosiile sale si multe pusci si arme luund cu sine si apropiindu-sa din sus de Brasovu oaste de oaste si înhierbantati, ascutindu unii spre alalti armile si sa arata groaznici vrajmasilor sai. Si bulucindu-sa cines la ai sai si gatindu-sa sacuii de razboiu, iara moldovenii ajutoriu stiind numai de la Dumnezeu si asa s-au lovit cu dansii. Si dand razboiu vitejaste, mare moarte s-au facut dispre amandoao partile. Mai apoi, vazandu saracii dintru atata pierire ca pierdura razboiul, lasandu toate armile si si puscile cu carile avea nadejde sa-si amistuiasca capetile, au dat dosul a fugi si multi din domni au picat la apa Barseii. Si dupa razboiu, multa prada facandu, s-au întorsu cu izbanda la domnu sau, Patru voda.
Iara cei din sus ce au intrat pre drumul Sucevii, mai putina izbanda au facut, pradandu si arzand si cu pace s-au întorsu înapoi. Auzindu Ianosu craiul ce s-au lucrat, mult s-au bucurat si pre langa fagaduinta dintai, ce-i fagaduise Bistrita, si alte orasa, i-au mai dat lui Patru voda.
Întru acestu an Patru voda trimis-au oamenii sai ca sa ia acele cetati ce-i fagaduise, ce bistricenii nu suferira sa ia ei lorus strein mai mare si înca îndemnara si alte cetati, adeca Brasovul si altele de prinprejur, lepadandu-sa de Ianosu craiul.

Candu au pradat Patru voda al treia oara Tara Sacuiasca

Vazandu Patru voda ca bistricenii nu-l poftescu pre el, nici vor sa priimasca judete de la dansul, înca si de craiul loru lepadandu-sa, însusi capul sau s-au pornit cu toata oastea sa, cu mare urgie asupra lor. Si strangandu-i cu nevoi din toate partile si cu foc îngrozindu-i, iara ei vazandu nevoia lor ce le-au venitu asupra lor, s-au închinat si de la dansul mai mare au priimitu. Mai apoi cu multe daruri fu daruitu si cu mare dobanda, el si toata oastea lui s-au întorsu la scaunul sau, la Suceava.

Sursa:http://www.descopera.org/campaniile-militare-ale-moldovei-impotriva-secuilor/

Istoria primelor calculatoare din Romania

              Epopea calculatoarelor electronice incepe in Romania in anul 1953. In acel an, Victor Toma, la Institutul de Fizica Atomica, lanseaza proiectul. primul calculator romanesc (cu tuburi electronice) care a fost pus in functiune in anul 1957. In anul 1964 Victor Toma si colectivul sau pune in functiune calculatorul romanesc complet transistorizat din generatia II-a (cu tranzistori din germaniu). Acestea sunt date memorabile in istoria tehnologiei romanesti. Victor Toma este prima personalitate din Romania din domeniul calculatoarelor electronice, activitatea sa fiind sprijinita de conducerea Institutului de Fizica Atomica si de prof. Tudor Tanasescu, fondatorul scolii romanesti de electronica. Influenta realizarilor lui Victor Toma a fost imensa in Romania, nu numai printre specialistii in electronica, dar si printre matematicienii si economistii romani.
Victor Toma a absolvit Universitatea Politehnica Bucuresti, sectia de radio-comunicatii in anul 1945, unde a functionat ca asistent intre anii 1946-1948. Intre anii 1948-1950 a lucrat, pentru specializare, la laboratorul de cercetari al concernului Tesla din Praga-Cehoslovacia. In perioada 1950-1968 a lucrat la Institutul de Fizica Atomica din Bucuresti-Magurele unde a realizat urmatoarele computere: CIFA-1 - calculator electronic numeric echipat cu 1500 tuburi electronice, prezentat la Dresda in 1955 si pus in functiune in 1957; CIFA-2 in 1959; CIFA-3 - cu care a fost dotat in anul 1960 Centrul de calcul al Universitatii din Bucuresti; de asemenea, in anii 1962-1963 a realizat in Bulgaria, in cadrul Acordului dintre Academia Romana si Acadernia de Stiinte Bulgara, calculatorul VITOSHA, pe baza calculatorului CIFA-3. In 1964 a realizat calculatorul electronic cu tranzistori, cu memorie din ferite, CET-500, iar in 1967 tipul CET-501. Pentru folosirea efectiva a calculatoarelor electronice, Toma Victor a desasurat o bogata activitate de formare a cadrelor de specialitate, ingineri, matematicieni, programatori. Are prioritatea realizarii primului calculator electronic in tarile din rasaritul Europei, cu exceptia celor realizate in Uniunea Sovietica (astazi Comunitatatea Statelor Independente).
Dupa aceasta perioada extraordinara din viata sa, intre anii 1968-1988 lucreaza la noul Institut de Tehnica de Calcul din Bucuresti ca sef de laborator, sef de sectie si director adjunct stiintific, construind sisteme de introducere a datelor pe discuri flexibile (livrate in 350 de exemplare) si alte sisteme digitale dintre care se remarca un sistem de numarare electronica a voturilor pentru Parlamentul Romaniei.
Pe plan mondial, inainte de 1964, cand s-au realizat primele calculatoare romanesti tranzistorizate, numai urmatoarele tari aveau realizate calculatoare din generatia II-a:
SUA, primele calculatoare cu tranzistori sunt produse in serie in1960 de catre Control Data Corporation si IBM. Probabil cu cativa ani mai inainte au fost realizate prototipuri de laborator.
Japonia, 1957, ETL-Mark-4, calculator cu tranzistori.
Germania, 1958, SIEMENS 2002, cu tranzistori.
Austria, 1958, Technische Hochschule Vienna, calculator cu tranzistori.
Marea Britanie, 1959, SIRIUS, Ferranti, cu tranzistori.
Olanda, 1959, calculator cu tranzistori.
Franta, 1960, GAMMA 60, Compania BULL, cu tranzistori.
Uniunea Sovietica (Comunitatea Statelor Indeopendente), 1960-1962, MINSK-2, cu tranzistori.
Italia, 1961, ELEA 6001 si ELEA 9003, Olivetti, cu tranzistori.
Danemarca, 1961, GIER, cu tranzistori.
Trebuie amintit poate si faptul ca s-a incercat si la noi construirea unui calculator cu relee electromecanice, realizandu-se experimental calculatorul cu relee MARICA (Masina Aritmetica a Institutului de Calcul al Academiei) in anul 1959 la Institutul de Calcul din Cluj. Acest institut a fost infiintat in anul 1957 sub conducerea acad. Tiberiu Popoviciu si a a avut o sectie dedicata masinilor de calcul. La acest institut, in perioada 1959-1963 s-a construit calculatorul DACICC 1 cu tuburi electronice, tranzistoare si memorie cu ferite. El a fost realizat de un grupde ingineri (Farkas Gheorghe, Bocu Mircea, Azzola Bruno s.a.) si un grup de matematicieni care au scris programe in limbaj masina pentru acest calculator (Emil Muntean, Liviu Negrescu, Teodor Rus). El a fost urmat de calculatorul Dacicc-200, complet tranzistorizat, realizat in anul 1968 si livrat Institutului Central de Cercetari Agricole.
Intre anii 1959-1960, la Institutul de Fizica Atomica, Bucuresti-Magurele, au fost realizate calculatoarele electronice CIFA-101 si CIFA-102 de catre un colectiv condus de Armand Segal, ultimul fiind multiplicat in cateva exemplare si utilizat in cateva centre din tara.
Pe langa scolile de la Bucuresti si Cluj-Napoca un rol important a avut scoala de la Timisoara. In anul 1961 se realizeaza la Institutul Politehnic Timisoara calculatorul cu tuburi electronice MECIPT-1 de catre Lowenfeld, Kaufmann si Baltac (ultimul fiind initial colaborator, apoi cel care a finalizat constructia acestui calculator). Vasile Baltac a condus realizarea calculatoarelor MECIPT 2 (1964) si MECIPT 3 (1968) complet tranzistorizate. Cu aceste calculatoare incepe si activitatea de inginerie a programarii, realizandu-se primele programe de calculator in limbaj de asamblare din tara noastra, pentru aplicatii industriale.
Vasile Baltac a absolvit in 1962 cu diploma de merit Institutul Poiltehnic din Timisoara. In anii 1966-67 efectueaza un stadiu de cercetare la Universitatea Cambridge din Anglia sub conducerea prof. M.V.Wilkes, membru al Societatii Regale Britanice, unul din pionerii recunoscuti, mentionat mai inainte, ai calculatoarelor electronice. In perioada 1966-1972 V. Baltac a fost membru al British Computer Society. In anul 1972 obtine titlul de doctor inginer in specialitatea Calculatoare electronice la Institutul Politehnic Timisoara. In anul 1986 i se acorda Premiul Academiei Romane pentru lucrari in domeniul ingineriei programarii. Venit la Bucuresti la Institutul de Tehnica de Calcul, unde asimileaza calculatorul Felix C-256 dupa o licenta franceza (fiind singurul dintre specialistii romani care s-a angajat la preluarea licentei calculatorului original & 8211; din generatia III-a cu circuite integrate & 8211; IRIS-50), realizeaza cu colaboratorii sai calculatorul electronic romanesc de capacitate mica FELIX C-32 (cu Emil Tudor) pentru care a dezvoltat sisteme de operare si alte programe de baza si dezvolta (cu Mihai Rosu) familia de calculatoare romanesti I-100. A fost promotor, prin initierea si coordonarea activitatilor, a ingineriei programarii in Romania (software engineering ), remarcandu-se prin lucrarile sale cum sunt spre exemplu volumele Optimizarea sistemelor de operare (Editura Flacara, 1974, autor), Programarea structurata (Editura Tehnica, 1978, coautor), Ingineria programarii (Editura Academiei, 1985, coautor), Viitorul industriei de programe (Editura Academiei, 1985, editor si coautor), precum si prin lucrari si comunicari in domeniu. La cele de mai sus se adauga o serie de activitati manageriale, dar cu caracter de promovare prin studii tehnico- economice precum: fabricarea de memorii cu ferita la ITC Timisoara (1968-1969); dezvoltarea de echipamente periferice in Romania (1970-1972); parc tehnologic in platforma electronica Pipera (1995); realizarea pentru prima oara in Romania a unor situri pentru comert electronic. In cercetarea stiintifica a fost director al Filialei Timisoara a ITC (1968-1969), director stiintific al ITC (1969-1979), director general al ITC (1979-1981), iar in perioada 1994-1997 a fost sef de departament ITC. In industrie, a fost secretar de stat pentru coordonarea cercetarii, proiectarii si investitiilor in industria electrotehnica si electronica (1981-1985) la Min.Ind.Constr. Mas.Unelte Electrotehnica si Electronica; director general al Centralei Industriale de Electronica si Tehnica de Calcul (1985-1990) care cuprindea si unitatile de cercetare din domeniu; secretar de stat in Ministerul Industriei (1991-1994). Din 1996 este profesor titular la Universitatea Politehnica Bucuresti si presedintele firmei SoftNet pentru cercetare, productie, consultanta, servicii de software si Internet. In peisajul calculatoarelor electronice romanesti din perioada luata in considerare in acest studiu este de mentionat familia de MICROCALCULATOARE FELIX elaborate de catre prof. Adrian Petrescu la Universitatea Politehnica Bucuresti in colaborare cu Fabrica de Calculatoare Electronice-Bucuresti. De asemenea, familia de minicalculatoare CORAL realizata de ing. Dan Tonceanu si colaboratorii la Fabrica de Calculatoare Bucuresti. Acest calculator a fost exportat si in occident.
Trebuie sa remarcam si realizarea pentru prima oara in Romania a unei masini de inteligenta artificiala (calculator lucrand direct in limbajul LISP), denumita DIALISP, sub conducerea prof. Gh.Stefan, prezentata public in cadrul unei manifestari stiintifice dedicate acestei masini, in anul 1984 la UPB. A fost o mare performanta a stiintei si tehnologiei informatiei din Romania care va ramane, de asemenea, in istoria tehnologiei romanesti.
IV.
Un succes important al tarii noastre in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor a fost proiectul si realizarea unei retele experimentale de transmisie de date prin comutarea de pachete la Institutul Central de Informatica de catre Marius Guran si colaboratorii.
Comutarea de pachete a fost inventata simultan, independent, de Paul Baran (Rand Corporation) in SUA si Donald Davies (National Physical Laboratory-NPL) in Anglia in anii 1964-1965. Proiectului britanic NPL i-au urmat proiectul ARPANET in SUA si proiectul Cyclades (pentru o retea de cercetare) in Franta. Ultimul proiect a inceput in 1972, fiind finantat de guvernul francez, avand ca arhitecti pe Louis Pouzin si Hubert Zimmerman care au elaborat o serie de idei explicite privind interconectarea intre retele (internetworking), ceea ce nu a preocupat programul ARPANET intr-o prima etapa.
Tehnologia comutarii de pachete s-a dovedit a fi fundamentala pentru aparitia Internetului. Prima retea de amploare bazata pe comutarea de pachete a fost realizata de ARPA (Advanced Research Projects Agency) depinzand de Departamentul Apararii din SUA. Programul ARPANET (retea ARPA) a fost condus in prima etapa de Lawrence Roberts care, spre deosebire de Baran si Davies, a avut finantarea necesara si a reusit sa impuna definitiv, prin ARPANET, viabilitatea retelelor bazate pe comutarea de pachete. Proiectul ARPANET a fost unul dintre cele mai complexe din domeniul stiintei si tehnologiei informatiei.
In anul 1972 proiectul original ARPANET era incheiat, constituit din 15 noduri si a fost prezentat cu mare succes la International Conference on Computer Communications.
Realizarea primei retele nationale de calculatoare electronice, prin proiectul RENAC/RENOD, denumit UNIREA in etapa finala, a fost un succes care a condus la acordarea premiului Traian Vuia al Academiei Romane in anul 1985. A fost un proiect urias, realizat pe parcursul a aprope 12 ani de munca, Marius Guran conducand in acest scop, la inceput un colectiv, apoi un laborator de cercetare extins in cele din urma la o sectie de cercetare. Acest proiect a fost finalizat cu o solutie omologata. A reusit sa interconecteze trei noduri folosind comutatia de pachete de date, la calculatoare medii-mari (main-frame), microcalculatoare si minicalculatoare. Experimentul UNIREA a reusit sa interconecteze prin transmisii de date prin comutatie de pachete principalele provincii istorice ale Romaniei, tara noastra fiind prima tara dintre tarile CAER care a reusit un asemenea proiect. A fost un succes deosebit al tehnologiei informatiei romanesti. De mentionat ca in anul 1985, odata cu desfiintarea Institutului Central de Informatica, proiectul finalizarii retelei la scara intregii tari, prevazuta intr-un decret de stat, a fost abandonat, de puterea care conducea atunci tara, din motive cu totul si cu totul subiective. Nu s-a vorbit prea mult de acest proiect deoarece s-au aplicat restrictii severe privind `secretul de stat`, care a influentat major cunoasterea proiectului RENAC/RENOD si chiar supravietuirea lui si a Institutului Central de Informatica, acesta fiind desfiintat in 1985. De remarcat si importanta acestui proiect la formarea a zeci de specialisti care dupa anul 1990 au avut un rol deosebit in constituirea noilor retele de calculatoare RNC, RoEduNet, LogicNet s.a din tara noastra.
Marius Guran a absolvit Facultatea de Electronica si Telecomunicatii a Universitatii Politehnica Bucuresti in anul 1960; in anul 1965 a obtinut doctoratul in calculatoare electronice la Sankt Petersburg (Centrul de calcul al Academiei URSS si Facultatea de Automatica si calculatoare); in anii 1968-1969 a fost bursier Fulbright la University of California Berkeley si M.I.T. La Institutul Central de Informatica a fost in perioada 1970-1986, cercetator principal gr.I, sef de laborator, sef de sectie, Director stiintific si Director general adjunct. A fost primul director al ICI la infiintare in 1970. In perioada 1990-1997 a fost consilier la ICI. Intre anii 1986-1990 a fost cercetator stiintific principal gr.1 si Director stiintific la ICSIT-MU pentru conducerea proiectulul Sistem flexibil de fabricatie bazat pe calculator(SFF-001), omologat in octombric 1989, prezentat la TIB`89 si instalat la IMU Bacau. A fost consultant UNESCO pentru informatica si retele de calculatoare, pentru realizarea unor studii de introducere a informaticii la nivel national, in invatamant si cercetare (perioada 1979-1985), Consilier prezidential pentru stiinta, tehnologie si invatamant (1990-1996), din 1997 Presedintele Cons. de Adm. al Centrului de C-D in Mecatronica, Univ. Politehnica Bucuresti. In prezent este profesor la Universitatea Politehnica Bucuresti, cu o continua activitate didactica incepand din 1960.
Tot la Institutul Central de Informatica s-a realizat si o retea locala ( LAN ) pentru interconectarea calculatoarelor in retele pe zone restranse, initiata si cu cercetari initial conduse de Marius Guran, finalizata in cadrul proiectului CAMELEON (Florin Paunescu, Dan Golesteanu s.a.).Au fost realizate componentele hardware si software necesare interconectarii locale a micro si minicalculatoarelor, reteaua fiind omologata cu succes.
Aceste realizari arata ca tara noastra se gasea intr-o pozitie destul de avansata in domeniul retelelor de calculatoare prin realizarile RENAC/RENOD si CAMELEON in anii 1980.
V.
Se poate constata ca timp de peste trei decenii in secolul XX, Romania a fost in randul primelor tari din lume in elaborarea de calculatoare electronice si retele de calculatoare. Exceptand marii pionieri, Statele Unite ale Americii si Marea Britanie, care au realizat calculatoarele cu tuburi electronice Atanasoff-Berry in 1942 (dar neutilizat) si Colossus in 1943 (utilizat cu mare succes), un numar de tari au realizat primele lor caculatoare cu tuburi electronice inainte de 1957 (data primului calculator romanesc-Tabelul I) si anume: Uniunea Sovietica (1951-52), Franta (1952), Suedia (1953), Olanda (1953), Japonia (1956). Rezulta ca Romania, datorita lui Victor Toma, astazi membru de onoare al Academiei Romane, se plaseaza pe locul opt. Este o performanta istorica pe care istoria stiintei si tehnologiei romanesti trebuie s-o consemneze, chiar si Istoria Romaniei.

Tabelul I. Primele calculatoare electronice romanesti.
Anul Calculatorul Autori Institutia
1953 Victor Toma incepe proiectarea primului calculator electronic romanescc, proiect pe care il prezinta intr-o comunicare la Dresda in anul 1955.
1957 CIFA 1 cu tuburi electronice Victor Toma Institutul de Fizica Atomica Bucuresti-Magurele
1961 MECIPT 1 cu tuburi electronice Lowenfeld, Kaufmann, Baltac Institutul Politehnic Timisoara
1963 DACICC 1 cu tuburi electronice si tranzistori Gh. Farkas, Mircea Bocu, Emil Munteanu s.a. Institutul de Calcul din Cluj-Napoca (prof. Tiberiu Popovici)
1964 CET 500 complet tranzistorizat Victor Toma Institutul de Fizica Atomica Bucuresti-Magurele
1964 MECIPT 2 cu tranzistori Vasile Baltac Institutul Politehnic Timisoara
1968 DACICC-200 cu tranzistori Gh. Farkas, Mircea Bocu, Emil Munteanu s.a. Institutul de Calcul din Cluj-Napoca (prof. Tiberiu Popovici)
In privinta calculatoarelor electronice cu tranzistori, in Romania in anul 1964 au fost puse in functiune calculatoarele CET 500 (Victor Toma) si MECIPT-2 (Vasile Baltac). Inaintea noastra au elaborat calculatoare cu tranzistori SUA, Japonia, Germania, Austria, Marea Britanie, Olanda, Franta, Uniunea Sovietica, Italia, Danemarca, in total 10 tari. Din nou se poate observa pozitia tarii noastre (locul 11) alaturi de principalele tari occidentale, fiind dupa Uniunea Sovietica singura tara dintre tarile foste socialiste care a reusit sa construiasca in prima parte a anilor 1960 un calculator, chiar doua, cu tranzistori.
Trebuie sa remarcam rolul esential al inginerilor in electronica in dezvoltarea calculatoarelor electronice in tara noastra, dar si contributia stiintifica, culturala si chiar manageriala a unor matematicieni de mare valoare precum academicienii Tiberiu Popoviciu, Grigore Moisil si Nicolae Teodorescu, la care se adauga prof. Tudor Tanasescu, m.c. al Academiei Romane, fondatorul scolii romanesti de electronica, prof. Manea Manescu, din domeniul economiei si statisticii, prof. Mircea Petrescu de la UPB, prof. Marius Guran si poate si contributia mea in cadrul programului de microelectronica, calculatoare electronice si informatica pregatit si desfasurat in tara noastra in perioda 1965-1985.
Referinte bibliografice:
Isaac Auerbach, European Electronic Data Processing - A Report on the Industry and the State of Art, Proceedings of the IRE, vol. 49, January 1961, p. 330- 348.
Nelson M. Blachman, The State of Digital Computer Technology in Europe, Communications of the ACM, Vol.4, No.6, June 1961, p.256-265.
Mihai Draganescu, Electronica in Romania, in vol. autorului A doua revolutie industriala. Microelectronica, automatica, informatica - factori determinanti, Editura Tehnica, Bucuresti, 1980, p. 111-128.
Florin Paunescu, D.P. Golesteanu, Sisteme cu prelucrare distribuita si aplicatiile lor, Editura tehnica, Bucuresti, 1993.
Vasile Rus, Fondarea informaticii clujene, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 1997.
Ion Pavaloiu, Tiberiu Popoviciu, ctitor al Institutului de Tehnica de Calcul din Cluj-Napoca, Academica, februarie 1998, p.30.
Stefan Iancu, Calculatorul electronic numeric intre idee si realitate. A 50-a aniversare a primului program stocat in memoria unui calculator electronic numeric, Academica, septembrie 1998, p.26-27.
Sergei P. Prohorov, Computers in Russia: Science, Education and Industry, IEEE Annals on the History of Computing, Vol. 21, July-September 1999, p.4-15.
Jozef Dujni&269;, Norbert Fri&353;tacký, Ludovít Molnar, Ivan Plander and Branislav Rovan, On the History of Computer Science, Computer Engineering, and Computer Technologz Development in Slovakia, IEEE Annals on the History of Computing, Vol. 21, July-September 1999, p. 38-48.
Anonymous, History of Computer Developments in Romania, IEEE Annals on the History of Computing, Vol. 21, July-September 1999, p. 58-60.
G.G. Stolyarov, Computers in Belarus: Chronology of the main events, IEEE Annals on the History of Computing, Vol. 21, July-September 1999, p. 61-65.
Raúl Rojas and Ulf Hashagen (eds), The First Computers - History and Architectures, MIT Press, Cambridge Massachusets, 2000.
Mihai Draganescu, Tudor Tanasescu si scoala romaneasca de electronica, e-book, MSReader format, martie 2001 (prin e-mail dragam@racai.ro).
Mihai Draganescu, Societatea informationala si a cunoasterii. Vectorii societatii cunoasterii ( capitolul referitor la istoria Internetul

Parola si inginerul de sistem femeie

  O femeie, inginer de sistem, instala un calculator intr-o retea pentru un coleg de lucru.Cand a venit randul setarii parolelor ea l-a intrebat ce parola vrea sa folosesca pentru logare.
Vrand sa o intimideze, tipul i-a spus "penis". Fara sa clipeasca, aceasta i-a introdus parola dorita, a reintrodus-o pentru confirmare, dupa care era sa se prabuseasca de ras in fata monitorului.
Curios, tipul i se uita peste umar si vede raspunsul calculatorului:

PASSWORD REJECTED .... NOT LONG ENOUGH.
( Parola respinsa....nu este destul de lunga)

Manualul salariatului angajat la patron in Romania

CUM NE IMBRACAM
Este recomandat sa veniti imbracati la serviciu conform salariului primit.
Daca purtati pantofi Prada de $350 sau o geanta Gucci de $600 vom presupune ca o duceti bine din punct de vedere financiar, deci nu aveti nevoie de o marire de salariu.
Daca va imbracati saracacios, va trebui sa invatati sa va administrati banii mai bine pentru a va cumpara haine mai frumoase, prin urmare nu aveti nevoie de o marire de salariu.
Daca va imbracati potrivit, sunteti exact acolo unde trebuie si in consecinta nu aveti nevoie de o marire de salariu.
CONCEDIUL MEDICAL
Din acest moment nu mai acceptam adeverinta medicala a unui doctor prin care se adevereste ca sunteti bolnav. Daca puteti merge la doctor, inseamna ca puteti veni si la serviciu.
 
OPERATII CHIRURGICALE

Operatiile chirurgicale sunt interzise. Atata  vreme cat sunteti angajat la noi, veti avea nevoie de toate organele. Nu veti elimina nimic. Noi v-am angajat intact. In cazul in care eliminati un organ, vom considera acest lucru indisciplina la locul de munca.

ZILE IN FOLOS PERSONAL
Fiecare angajat va primi 104 zile personale pe an. Ele se numesc sambata si duminica.

ZILE DE CONCEDIU

Toti angajatii vor primi concediul in aceeasi perioada a anului. Zilele de vacanta sunt dupa cum urmeaza: 1 ianuarie si 25 decembrie.

ZILE LIBERE PENTRU INMORMANTARI

Aceasta nu e o scuza sa lipsiti de la serviciu. Oricum nu mai puteti face nimic pentru prietenii, rudele sau colegii morti. In cazurile rare in care un angajat va fi nevoit sa participe la inmormantari, acestea se vor programa seara tarziu. Suntem bucurosi sa va permitem sa lucrati in pauza de pranz pentru a putea pleca mai devreme, cu conditia sa va terminati insarcinarile pe ziua respectiva.

ABSENTA CAUZATA DE PROPRIUL DECES

Acest incident poate fi acceptat ca scuza. In orice caz, este necesar un preaviz de 2 saptamani precum si pregatirea unui inlocuitor care sa va preia atributiile.

FOLOSIREA TOALETELOR

Mult prea mult timp se petrece la toaleta. In viitor se va merge la toaleta in ordine alfabetica. Spre exemplu angajatii al caror nume incepe cu "A" se vor duce de la 8:00 la 8:20, cei cu "B" de la 8:20 la 8:40, si asa mai departe. Daca nu va puteti deplasa in timpul alocat, veti fi nevoiti sa asteptati pana adoua zi cand sunteti programati.
In situatii de maxima urgenta, angajatii pot face shimb de locuri intre ei. Superviserii ambilor angajati implicati in schimb trebuie sa aprobe aceasta schimbare in scris.
In plus, acum exista o restrictie de 3 minute de stationare in toalete. La sfarsitul celor 3 minute se va declansa o alarma, hartia igienica se va retrage automat, usa de la toaleta se va deschide si contravenientul va fi fotografiat. La a doua abatere, fotografia va fi publicata in ziarul intern al companiei la rubrica "Acte de indisciplina".

PAUZA DE MASA

Persoanele slabe vor primi 30 de minute pauza de masa, deoarece trebuie sa manance mai mult pentru a arata sanatoase. Persoanele cu greutate normala vor primi 15 minute pauza de masa, pentru a-si pastra silueta. Persoanele grase vor primi 5 minute pauza de masa deoarece este suficient pentru a lua o pastila de slabit.
Va multumim pentru loialitatea aratata fata de companie. Suntem aici pentru a asigura o experienta pozitiva angajatilor. Orice intrebari, comentarii, nelamuriri, plangeri, reclamatii, frustrari, iritari, suparari, insinuari, acuzatii, vor fi adresate in alta parte.

Va dorim o saptamana placuta.

Conducerea

Exercitii fizice recomandate pentru IT-isti

Stam multe ore pe scaun, in fata calculatorului si tot ceea ce ne miscam sunt degetele pe taste si mana pe mouse. Asta, din pacate, nu este suficient. Am primit pe mail, la munca, un email cu cateva exercitii simple care pot ajuta, putin, la relaxare si eleminarea dureriilor musculare si amortelilor care apar datorita lipsei de miscare.Explicatiile sunt orientative, fiecare poate face fiecare exercitiu dupa cum i se potriveste mai bine. Iata ce poti face, la munca, in timpul serviciului:
 
1
Intindere 15 sec.
2
Intindere 4 sec. in fiecare parte
3
Intindere 15 sec.
4
Intindere 15 sec.
5
Rotirea mainilor pentru 15 sec.
6
incheieturile mainilor se intind 10 secunde
7
Fiecare parte se intinde 5 sec.
8
Ridicati umerii puternic de 10 ori
9
Scuturati mainile 10 secunde
10
Ridicare umeri pentru 10 secunde
11
Exercitiu pentru spate
12
Intinderea mainilor cate 5 secunde fiecare

Cum protejez bateria unui laptop?

·         Diminueaza intensitatea ecranului! - Scade intensitatea iluminarii display-ului pana la un nivel minim tolerat de tine. Cea mai mare parte din energia bateriei este consumata pentru ilumarea display-ului! De asemenea, seteaza windows-ul sa opreasca ecranul laptop-ului dupa cateva minute de inactivitate.
·         Deconecteaza perifericele! - Mouse-ul, tastatura laptop numerica sau webcam-ul au nevoie de energie. Incearca sa le deconectezi sau sa le folosesti cat mai putin.
·         HDD, nu DVD! - Incearca sa folosesti unitatea DVD cat mai putin! Copiaza-ti datele pe HDD-ul laptop-ului inainte sa il scoti de la incarcat. Nu tine discul in unitatea DVD a laptop-ului. Acesta consuma mai mult decat crezi!
·         Esti conectat? - Daca nu ai nevoie de o conexiune wireless, dezactiveaza-ti placa wireless! Majoritatea laptop-urilor au un buton dedicat acestei operatiuni. Procedeaza la fel si cu modulul bluetooth!
·         Esti compatibil? - Foloseste incarcatoare de laptop care respecta specificatiile producatorului! Te va scuti de probleme in viitor si bateria laptop-ului iti va multumi!
·         Frige? - Lasa-l sa respire! Nu acoperii fantele de aerisire si nu pune laptop-ul pe suprafete moi gen perne, paturi etc.. Un cooler de laptop consuma mai putin si raceste mai eficient daca are libertate de miscare.

Nessebar - Bulgaria

nessebar

Statiunea Sovata - Romania

Sovata romania

Cheile Gradistei

        Cheile Gradistei sunt situate in Moeciu, la doar 7 km distanta fata de Castelul Bran si la 30 km de orasul Brasov.Imaginile vorbesc de la sine despre mediul ambiant si cadrul natural in care este situat complexul.

cheile gradistei 008

cheile gradistei 011

cheile gradistei 017

cheile gradistei 018

cheile gradistei 044

cheile gradistei 046

cheile gradistei 051

cheile gradistei 052

cheile gradistei 053

cheile gradistei 055

cheile gradistei 057

cheile gradistei 059

cheile gradistei 060

cheile gradistei 061

cheile gradistei 067

P1220001

P1220037

P1220038

P1220041

P1240133

P1240134

P1240135

P1240136

P1240143

Modul de asigurare la transport a unui excavator

5