Buletine analiza APA Nova Bucuresti

Accesand link-ul urmator puteti vedea buletinele de analize pentru apa din reteaua celor de la APANova Bucuresti.Selectati din harta online bulina cea mai apropiata de locul dumneavoastra de resedinta si puteti citi rezultatele de analiza ale apei din zona dv.Spre sa va foloseasca acest link.Va multumesc pentru timpul acordat pentru citirea acestui mic articol.

Vindecarea Spondilozei

Se ia o frunza de brusture (captalan, lipan) lat. Petasites officinalis, care creste din primavara si pana toamna pe toate santurile, pe maluri de rauri si de paraie, pe sub umbra umeda, de paduri. Frunza proaspat culeasa se pune seara inainte de culcare sa stea 10-15 minute in spirt medicinal (albastru), pana cand se impregneaza bine. Se pune pe ceafa o panza subtire, peste care se aplica frunza bine scursa, peste ea se adauga o alta panza si se fixeaza bine pe ceafa. Se poate fixa si cu un batic legat la spate pentru ca frunza sa nu alunece. Se tine pana dimineata.
                   Tratamentul nu trebuie sa depaseasca 4-6 zile la rand. Eu am facut acest tratament toamna, iar dupa prima noapte am putut sa-mi misc capul fara sa mai ametesc, iar frunza era subtire ca o foita de tigara. Noaptea am simtit cum efectiv ceva imi tragea boala din ceafa. Dupa sase zile eram ca nou-nascuta, nu mai aveam nici un fel de problema, nici ameteli, nici dureri. Au trecut de atunci zece ani si n-am mai avut nevoie sa merg nici macar la control medical. Acest tratament este bun si pentru spondiloza lombara si pentru reumatism. Am marea rugaminte sa publicati aceasta reteta deoarece este la indemana oricui. Nici nu va puteti inchipui cata lume sufera de spondiloza si cat de cumplite sunt efectele ei asupra starii sufletesti a bolnavului.

Leurda

Nu întâmplător ne este dăruită de natură la începutul primăverii, când ieşim din iarnă slăbiţi, cu organismul împovărat de toxine. Cu frunzele ei în formă de paloş, colorate în verde lucios, leurda este unul dintre cele mai puternice remedii din farmacia naturii. Conţine mai multe substanţe binefăcătoare decât ruda ei, usturoiul şi este mult mai eficientă în tratarea bolilor, calităţi terapeutice care i-au adus titlul de "planta mileniului trei".Putem beneficia din plin de puterea ei tămăduitoare, urmând sfaturile şi respectând reţetele d-lui farmacist Ion Bobaru. Deşi nu prelucrează leurda în laborator, domnia sa a cercetat cu pasiune proprietăţile şi particularităţile plantei, ale cărei secrete urmează să ni le împărtăşească. În lunile de primăvară, o plimbare pe cărările pădurilor de stejar sau de pin ne va purta, cu siguranţă, în faţa unui covor colorat în verde intens, din care se înalţă familiarul miros de usturoi. Este leurda, leacul pe care natura ni-l oferă la ieşirea din iarnă, pentru ca organismul nostru să se cureţe de toxine şi să-şi întărească sistemul imunitar.

Scurtă prezentare

Leurda este cunoscută ca remediu de milenii, fiind prescrisă drept întăritor şi detoxifiant de renumiţii medici ai Greciei antice. Pro­prietăţile sale terapeutice au fost cerce­tate şi de medicii din Imperiul Roman, care recomandau planta atât pentru cură­ţarea sângelui, cât şi pen­tru tratarea unui impresionant număr de boli, de la viermi intestinali până la suferinţe ale plămâ­ni­lor.
Miracu­losul leac verde nu era străin nici da­cilor, care foloseau leurda pentru vindecarea rinichilor bolnavi şi înlă­tura­rea otrăvurilor din sânge.A fost botezată Allium ursinum - us­turoiul ursului, pornind de la con­statarea că urşii, abia ieşiţi din peri­oada de hiber­nare, aşteaptă cu mare interes apariţia leurdei, 
pentru a-şi redobândi puterile şi agilitatea. Şi nu este de mirare, dată fiind uimitoarea forţă terapeutică ascunsă în frun­zele cu miros înţepător.
Leurda este bogată în sulfură de alil, elementul care îi imprimă gustul şi mirosul ca­racteristic plantelor din genul Allium (cele mai cunoscute fiind ceapa şi usturoiul). În plus, con­ţine numeroase substanţe cu un valoros potenţial tera­peu­tic: vitami­nele A şi C, vitamine din complexul B, săruri minerale, calciu, fier, magneziu, fos­for, uleiuri eterice, glu­cide şi, bineînţeles, proteine. 
Nemaiîntâlnita alcă­tuire cu care a înzestrat-o natura îi conferă numeroase calităţi terapeutice, leurda fiind un ajutor de nădejde în lupta cu bolile şi, totodată, un excelent tonic natural.
Virtuţi terapeuticeLa nivelul aparatului digestiv, substanţele concen­trate în leurdă acţionează asemeni unui aspirator care îndepărtează toxinele şi bacteriile.
Contribuie la îmbu­nătăţirea digestiei, are rol diuretic şi depurativ, elimi­nând cu succes paraziţii intestinali. Leurda are efecte benefice şi asupra aparatului respirator, la nivelul căruia are rol antiseptic şi antiinflamator, prevenind virozele respiratorii şi afecţiunile pulmonare.
Preparatele din leurdă curăţă sângele de toxine şi îi redau fluiditatea, reduc nivelul colesterolului rău, fortifică pereţii arte­relor şi venelor, prevenind afecţiunile cardiace.
Acestea sunt numai o parte dintre efectele terapeutice ale plantei cu miros de usturoi, de care trebuie să profităm mai ales acum, când natura ne-o oferă cu generozitate.

Recoltare şi păstrare

Credincioasă ţinuturilor europene, leurda nu a putut fi aclimatizată în alte colţuri ale lumii. În ţara noastră, verdele viu al frunzelor sale şi albul luminos al florilor ei împodobesc pădurile din Muntenia, Transilvania şi sudul Moldovei. Se culege acum, în lunile martie-aprilie, înainte să îşi facă apariţia tija cu flori mici şi albe, moment în care frunzele îşi pierd mare parte din principiile active.
Pentru a obţine preparate cu valoare terapeutică trebuie să alegem frunzele tinere, fragede, care se desprind cu ajutorul unui briceag, astfel încât să nu fie afectat şi bulbul. Deşi are foarte multe principii active, bulbul trebuie recoltat moderat, deoarece leurda este o plantă perenă şi din aceeaşi rădăcină se pot ivi frunze ani de-a rândul.
După recoltare, frunzele trebuie păstrate în frigider, pentru că se veştejesc foarte repede.
Planta poate fi şi uscată, la umbră sau în cuptor (la temperatura de 40 grade Celsius), dar acest proces este anevoios şi de multe ori sortit eşecu­lui, deoarece conţine o cantitate con­siderabilă de apă. Dacă, 
totuşi, reuşiţi să uscaţi leurda, frunzele se macină până se transformă într-un praf fin, valoros condiment-medicament, care se păstrează în recipiente din sticlă, închise ermetic.

Leurda în farfurie

Salata este cel mai popular preparat din leurdă şi se obţine foarte simplu, ames­­tecând într-un castron 100-200 g frunze tocate mărunt, 5 ml (o lingu­riţă) oţet de mere, câţiva stropi de unt­delemn şi 2 g (un vârf de cuţit) sare. Se consumă dimineaţa, înainte de masă, imediat după pre­pa­rare.
O cură trebuie să dureze cel puţin două săptămâni şi este o ade­vărată binefacere pentru întregul orga­nism, asupra căruia are un efect tonic, relaxant, antialergic şi de­zin­fec­tant.
Salată de leurdă şi păpădie imbină calităţile detoxifiante ale celor două plante într-un preparat gustos 
şi sănătos. O porţie pentru o per­soană se obţine amestecând 100 g frunze de leurdă, tocate mărunt, cu o cantitate egală de frunze proaspete de păpădie, de asemenea mă­runţite. După gust, se adaugă ulei 
de măs­line, pulbere de ghimbir şi zeamă de lămâie. O cură de cel puţin 14 zile garantează cură­ţarea organismului de toxine şi optimizarea tonusului fizic şi psihic.
Piure din leurdă şi urzici: urzicile sunt adevărate medicamente natu­rale, folosite în tratarea unui număr 
impre­sionat de afecţiuni, de la boli care apar pe fondul carenţei de fier, până la afecţiuni ale splinei şi ficatului. Uşor de preparat în bucă­tărie, piureul este un delicios remediu natural. Pentru a-l obţine, avem nevoie de leurdă şi urzici, în proporţii egale, de exemplu 100-200 g de leurdă şi aceeaşi cantitate de urzici. Plantele se opăresc separat, apoi se amestecă şi se pa­sea­ză până obţinem un piure moale. Pentru gust, dar şi pentru a-i spori valoarea terapeutică, se poate adăuga ulei de măsline şi hrean. Piureul este recomandat ca supliment în tratarea anemiei şi imunodeficienţ ei.

Leurda în farmacia casei

Cunoscător de elită al reme­di­ilor naturale, domnul farmacist Ion Bobaru ne oferă, cu profesio­nalism, rigurozitate şi exactitate farma­ceu­tică, formulele principa­lelor pre­parate medicinale din leur­dă.
Pentru uz intern
Infuzia: Peste 10 g de frunze tocate mă­runt se toarnă 250 ml (o cană) de apă clocotită. Amestecul este lăsat la infuzat 30 minute, după care se strecoară şi poate fi băut. Sunt recoman­date 3 căni pe zi, înainte de fiecare masă, vre­me de 3 săptămâni.O cură cu ceai de leurdă reduce simţitor neplăcerile provocate de astenia de primăvară, asigură un somn liniştit şi tonifică sistemul nervos. De asemenea, infuzia este un 
valoros adjuvant în tratarea afecţiunilor cardia­ce, prin acţiunea sa hipotensivă, şi în arterioscleroză, prin scăderea concentraţiei colesterolului "rău" (LDL) din organism. Consumat cu regularitate, ceaiul de leurdă contribuie la vindecarea bolilor aparatului digestiv şi com­bate viermii intestinali (limbricii, oxiurii şi alte specii parazitare). Completarea farmacistului: "În cazul oxiurilor, trebuie să ţinem cont de faptul că, pe timpul nopţii, paraziţii migrează şi ies din anus, formând colonii în jurul acestuia, formaţiuni a căror 
prezenţă se face re­marcată prin apariţia pruritului în zona respectivă. Din acest motiv, pentru un tratament eficient, pe lângă consumul regulat de ceai, se vor face, seara şi dimi­nea­ţa devreme, băi de şezut cu infuzie de leurdă".
Decoctul: Pentru acest  preparat, domnul farmacist Bobaru recomandă folosirea tulpinii şi rădăcinii de leurdă, frun­zele pierzându-şi calităţile prin fierberea îndelun­gată. La o cană cu apă (250 ml) se pun două linguri de tul­pină şi rădăcină mărunţite groşcior. Preparatul se fierbe la foc mic, timp de 30 de minute, completându-se trep­tat apa care se evaporă. Se poate păstra la frigider, cel mult trei zile. Doza recomandată este de o lingură, de trei ori pe zi, înainte de fiecare masă, vreme de două săptămâni. Poţiunea acţionează ca adjuvant în caz de hiper­ten­siune arterială, boli cardiovasculare, convalescenţă după accident vascular sau infarct miocardic. Vermicid natural de excepţie, decoctul de leurdă 
combate eficient paraziţii intestinali. În plus, datorită proprietăţilor sale antibiotice, anihilează bacteriile de la nivelul mucoasei bucale.Completarea farmacistului: "Pentru igiena bu­cală, putem folosi decoctul sub formă de gargară".
Ceai împotriva infecţiilor fungice Poate fi un ajutor de nepreţuit în combaterea infec­ţiilor fungice, mai ales când apar primele semne ale bolii, fiind un adevărat antimicotic de origine vegetală. Ceaiul se prepară din: două linguriţe de leurdă tocată mărunt, o linguriţă de mentă uscată şi un vârf de cuţit de cimbru. 
Peste amestecul de plante se toarnă o cană de apă clocotită şi se lasă 15 minute la infuzat. Pentru profilaxie, este recomandată o cană pe zi, dimineaţa, pe stomacul gol. Ca adjuvant în tratamentul infecţiilor, este necesar să consumăm trei căni pe zi, înainte de fiecare masă.
Tinctura de leurdă: Este un medicament care nu ar trebui să lipsească din farmacia casei, deoarece conservă calităţile terapeu­tice ale leurdei pe o perioadă de timp mai lungă, şi ne putem bucura de ele pe tot parcursul anului. Se prepară astfel: se pun într-un borcan cu filet 20 g frunze de leurdă, tocate mărunt, şi se adaugă 100 ml alcool alimentar de 70 de grade. Recipientul se închide ermetic, iar preparatul este lăsat la macerat 10 zile, timp în care trebuie agitat de 3-4 ori pe zi. După aceas­tă perioadă, se filtrează şi se pune la de­cantat, în frigider, încă 6 zile. În final, se filtrează din nou, iar tinctura rezultată se toarnă în sticluţe închise la culoare.Doza recomandată este de 20-30 de picături, dizolvate în apă, de 2-3 ori pe zi, înainte de fie­care masă. Cura se ţine două sau trei săptămâni şi, dacă este necesar, se reia după o pauză de 7 zile. Ce boli vindecă: previne hipertensiunea, formarea cheagurilor de sânge şi migrarea lor pe artere. O cură de minimum trei săptămâni poate mări nivelul colestero­lului bun (HDL), reduce nivelul  trigliceridelor din organism şi întăreşte sistemul imunitar, în special faţă de agresiunea agenţilor bacterieni. Mai mult, adminis­trată cu regularitate, tinctura contribuie semnificativ la funcţionarea optimă a sistemului digestiv şi este un bun adjuvant în tratamentul bolilor ce afectează aparatul respirator - gripă, bronşită sau traheită.
Tinctură de leurdă şi păpădie: Pentru a o obţine, avem nevoie de 20 g frunze de leurdă tocate mărunt, 20 g frunze de păpădie uscate şi măcinate groşcior şi 100 ml alcool alimentar de 70 de grade. Se prepară urmând procedeul de obţinere a tincturii simple de leurdă, prezentat mai sus.
Ulei de leurdă: Avem nevoie de 50 g frunze proaspete, tocate mă­runt, şi 100 ml ulei de măsline. Plantele se pun într-un vas emailat, apoi se adaugă uleiul. Vasul se fierbe pe baie de apă, timp de 3 ore, vreme în care trebuie să completăm permanent apa care se evaporă din vasul aflat direct pe flacăra aragazului. După acest interval, se lasă la răcit şi se strecoară printr-o bucată de tifon, care se stoarce bine, pentru a 
extrage cât mai mult din esenţa plantei. Preparatul trebuie păstrat în sticluţe mici, de culoare închisă, în locuri răcoroase. Completarea farmacistului: "Datorită princi­piilor active, cu proprietăţi anti­biotice şi 
antimicotice, uleiul de leurdă se foloseşte în prin­cipal pentru uz topic (extern), în tra­ta­­rea diferitelor afecţiuni cronice ale pielii".
Suc de leurdă: Se obţine din planta proas­pătă, într-un blender sau mixer de bucă­tărie. În absenţa acestor 
ustensile, se poate prepara într-un vas de sticlă, în care, peste 20 g de plantă tocată fin, se toarnă 250 ml (un pahar) de apă călduţă. Se lasă la macerat aproxi­mativ 6 ore, după care se strecoară prin tifon şi se stoarce. Doza optimă este o ceaşcă cu suc, dimineaţa, pe sto­macul gol. Se recomandă o cură de trei săptămâni, cu o săptă­mână pauză.Poţiunea are efecte diuretice şi depurative, este un puternic dezin­fec­tant al aparatului digestiv, vindecă afec­ţiunile intestinale şi anihilează viermii in­tes­tinali. Consumat zilnic, sucul de leurdă reface flora intestinală, mai ales după bolile infecţioase.
Vin medicinal de leurdă: Remediul se obţine din 200 g frunze de leurdă şi un litru de vin. Plantele se 
toacă mărunt şi se introduc într-o sticlă de culoare închisă, în care adăugăm apoi vinul. Poţiunea se lasă la macerat vreme de 10 zile, perioadă în care se agită de 3 ori pe zi. Apoi vinul va fi strecurat şi depozitat în locuri întunecate. Sunt recomandate 2 linguri pe zi (dimineaţa şi seara), vreme de 6 săptămâni, mai ales în sezonul rece. Cura cu vin de leurdă contribuie în mod esenţial la prevenirea bolilor de natură virotică.
Pentru uz extern
Comprese cu leurdă
: Frunzele de leurdă se toacă mărunt şi se zdrobesc apoi într-un mojar. Pasta 
astfel obţinută se întinde pe o bucată de tifon şi se bandajează zona afec­tată. Îndepăr­tează durerile cauzate de gută şi înlă­tură durerile în piept, uşurând respiraţia.
Cataplasm e cu leurdă: Pentru calmarea durerilor provocate de ulcere varicoase, reumatism sau 
articu­laţii inflamate este necesar să preparăm mai întâi extractul fluid de leurdă şi pe urmă să îl amestecăm cu argilă. Extractul fluid de leurdă presupune fierberea pe baie de abur a 100 ml de tinctură 
(preparată conform procedeului descris mai sus), până când lichidul se evaporă, ajungând la o treime din cantitatea iniţială (25-30 ml). Esenţa astfel obţinută se amestecă cu argilă până se transformă într-o pastă 
subţire. Întindem pasta pe o bucată de tifon şi aplicăm bandajul pe zona afectată, fără a lega strâns. Pentru un efect eficient, cataplasma se ţine 30 de minute.Precizarea farmacistului: "Fie că folosim leurda cumpărată din piaţă, fie că o culegem din pădu­re, trebuie să fim atenţi să nu fie confundată cu lăcrămioarele, pentru că cele două plante au frunzele foarte asemănătoare. În mod cert, distincţia se face 
prin miros - leurda degajă un miros de usturoi - şi prin flori. Lăcrămioarele au florile în formă de clopoţei, dispuse pe o tulpină arcuită, pe când leurda are florile în vârful tulpinii florifere, în formă de glob".

Alte boli vindecate cu leurdă

Amnezie - Principiile active din frunzele de leurdă acţionează asupra vaselor de sânge de la nivelul creierului şi stimulează activitatea neuronală, rezultatul fiind încetinirea sau chiar stoparea evoluţiei bolii, în funcţie de gravitatea acesteia. Primăvara este recoman­dată o cură cu suc de plantă proaspătă, 30 ml (un pă­hă­rel) de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă. În restul anului sucul poate fi înlocuit cu 
tinctură, 20 de picături, diluate în 100 ml (jumătate de pahar) de apă, de trei ori pe zi.
Anemie feriprivă - În cazul acestei boli, care apare în urma carenţei de fier, leurda se dovedeşte a fi un miraculos medicament natural, capabil să redea echilibrul organismului. Se recomandă o cură de primăvară, cu salată din frunze proaspete. Doza necesară este de 200 g leurdă, de două ori pe zi, vreme 
de trei săp­tămâni. Această cantitate asigură dublul necesarului de fier şi magneziu, efectul fiind de remineralizare a întregului organism. În cursul anului, tratamentul poate fi continuat cu tinctură sau ulei de leurdă.
Articulaţii dureroase, artrită reumatoidă - Pe zona afectată se aplică o compresă cu frunze proas­pete de leurdă, zdrobite pe o planşetă de lemn cu ajuto­rul unui ciocan de bucătărie. Compresa se acoperă cu un pansament ocluziv (o folie de polietilenă peste care se înfăşoară un material gros, tip brâu, fular, faşă 
elas­tică sau o ţesătură din lână). Pentru efecte optime, com­presa se ţine cel puţin o oră. În paralel, este recoman­dată o cură cu salată de leurdă, câte 150 g pe zi. Acest tratament se bazează pe proprietăţile 
antiinflamatoare şi analgezice ale plantei. Urmat cu regularitate, calmează durerea şi redă mobilitatea articulaţiilor afectate.
Efectele nocive ale antibioticelor - Este indi­cată o cură de trei săptămâni cu salată de leurdă, minim 
200 g pe zi. Efectul benefic al plantei se datorea­ză adenozinei, substanţă secretată de frunze, care acţio­nează asupra sistemului nervos central, determinând relaxarea musculară.
Hematurie (sânge în urină) - Ca tratament adjuvant este recomandată cura cu suc de leurdă, dar este eficientă şi infuzia. Doza zilnică este de trei pahare cu suc sau trei căni cu ceai, cu 15 minute înainte de fie­care masă.
Mastite (infecţii ale ţesutului mamar) - Pentru calmarea durerilor se poate aplica o cataplasmă protejată de o folie de nailon. Cataplasma trebuie ţinută aproximativ 10 ore. În paralel, se recomandă o cură cu infuzie de leurdă, trei căni pe zi, vreme de două săptă­mâni.
Insomnie, stări de nelinişte - În tratament sunt incluşi bulbii, care se pot consuma ca atare sau sub formă de salată. Doza recomandată este de 10 g bulbi de leurdă pe zi, vreme de trei săptămâni, cu o săptă­mână pauză. În lipsa bulbilor este eficient şi uleiul, 5 ml (o linguriţă), seara, înainte de culcare.
Infecţii cu Candida - Tinctura de leurdă con­tri­buie eficient la distrugerea candidei, indiferent de loca­lizare. Doza optimă este de 20 ml (3 linguriţe) pe zi, după masă, timp de o lună. Dacă infecţia se află la nivelul mucoasei bucale, tinctura se aplică prin badijo­nare.
Pneumonii recidivante, astm alergic - Se recomandă cura cu salată de leurdă, 100 g pe zi, o perioadă de 
timp cât mai îndelungată. Acţiunea bene­fică a plantei este datorată substanţelor volatile pe care le conţine. Acestea ajung în plămâni, de unde sunt eli­minate treptat, exercitându-şi astfel capacitatea bron­hodilatatoare şi antiseptică. Aceleaşi substanţe au şi un pronunţat efect expectorant, eliminând mucusul din arborele bronşic.
Precauţii şi contraindicaţiiLeurda este contraindicată mamelor care alăptează, deoarece poate afecta calitatea laptelui şi poate provoca colici sugarului.
Persoanele care suferă de gastrită hipo­acidă, indigestie sau colită trebuie să consume leurdă cu pru­denţă, fiind recomandate pentru început doze mici, care vor fi mărite ulte­rior, în funcţie de reacţia organis­mului.  

Asadar luati-va cosuletul si porniti prin padure la cules !

Sfaturi de prim ajutor

1. Scapati de durere de dinti fara sa deschideti gura!
Aveti idee cum puteti scapa de o durere de masele "fara sa deschideti gura"? Va dam un indiciu: eliminati din start raspunsurile gen pastile, injectii, palinca, ceapa etc. Va spun numai atat: s-a gasit o metoda care nu are, aparent, nicio legatura cu stomatologia.

Este de ajuns sa frecati o bucatica de gheata intre degetul mare si aratator. Terminatiile nervoase care se afla in zona in forma de "V" a mainii stimuleaza o regiune din creier care blocheaza receptionarea semnalelor de durere provenite de la fata si de la maini. Un studiu canadian arata ca puteti incerca aceasta metoda si fara gheata, insa ar avea o eficienta cu 50% mai scazuta.

2. Daca va racaie pe gat, scarpinati-va in ureche!
Cum nu puteti sa va scarpinati direct in gat, incercati sa rezolvati problema altfel - prin ureche. Medicii ORL-isti explica: atunci cand sunt stimulati nervii care se afla in ureche, se creeaza un act reflex in gat, care provoaca un spasm al muschiului. Acest spasm face ca gadilatura sa dispara.

3. S-a descoperit leac contra fricii de injectii.
Cercetatorii germani au descoperit ca daca tusiti in timpul unei injectii nu va mai doare atat de tare intepatura. De ce? Pentru ca acest truc produce o crestere brusca si temporara a tensiunii in piept si in canalul spinal, inhiband structurile care conduc durerea la cordul spinal.

4. Cum sa stingeti arsurile la stomac.
Dormiti pe partea stanga, va sfatuiesc medicii gastroenterologi.Explicatia este simpla: cand dormiti pe dreapta, stomacul se afla mai sus decat esofagul, permitand mancarii si acidului sa alunece spre gat. Cand stati intinsi pe stanga, stomacul este mai jos decat esofagul si gravitatia lucreaza in favoarea dumneavoastra.

5. Cum sa nu va mai curga sange din nas.
Cand eram mici si ne curgea sange din nas, eram pusi sa ne tinem cu 2 degete de nas si sa ne intindem pe spate pana se oprea sangerarea. Cum altfel se mai poate rezolva aceasta problema fara sa atrageti privirile indiscrete? Puneti o bucatica de bumbac pe gingia de sus, sub varful buzei, si apasati cu putere pe bucata de material."Sangele provine in special din partea anterioara a septului. Apasand aici, veti opri sangerarea", apreciaza medicii.

6. Cum sa scapati de ameteala.
Ati baut cateva pahare si v-ati ametit? Tineti-va cu mana de ceva stabil.
Mecanismul responsabil cu echilibrul se afla in urechea interna si pluteste intr-un fluid care are aceeasi densitate ca si sangele. Cum alcoolul dilueaza sangele, se modifica si structura lichidului, fapt care afecteaza echilibrul.Asadar, creierul este dezorientat si are nevoie de o confirmare, care, in cazul de fata, este data de simtul tactil. In felul acesta, punand mana pe un obiect stabil, va veti recapata echilibrul.

Cum scoti un cd/dvd dintr-o unitate blocata?

Inima

ATENTIE!
 Cititi cu rabdare,...s-ar
 putea sa aflati lucruri noi si, mai ales, utile !
  Nu numai tigarile si friptura de porc uzeaza motorul vietii. Treptat,
 specialistii descopera cu uimire ce legaturi stranse exista  intre universul nostru afectiv si sanatatea inimii. O noua  disciplina medicala, psihocardiologia, cerceteaza cand si in
 ce fel frica, furia si tristetea ne ameninta viata
 
  O Piatra pe inima

 N-a fumat niciodata. Merge regulat la inot. Valorile
 colesterolului sunt in ordine, tensiunea putin sub limita normala. Corina Pop a (numele e schimbat) e un model de  persoana sanatoasa.. In pericol sunt altii, credea ea:fumatorii, supraponderalii, hipertensivii sau bolnavii de  diabet. Dar in vara anului 2007... Corina se prabuseste la ea in casa, cu dureri puternice in piept, in bratul stang si  in maxilar. Vomita. Fiica ei cheama salvarea: se pare ca e
 vorba de un infarct. La spital, medicii nu-si cred ochilor.
 Cand examineaza cu cateterul vasele coronariene, cautand
 portiuni ingustate sau obturari care in mod normal constituie cauza unui infarct, nu gasesc nimic. Tinand seama de varsta pacientei, 69 de ani, vasele de sange sunt ireprosabile. Largi ca niste tevi abia iesite din  fabricatie. Abia dupa o ecografie, care pune in evidenta o deformare neobisnuita a inimii, medicii reusesc sa ajunga la  o concluzie: Corina Popa sufera de asa-numitul "sindrom
 al inimii zdrobite". "Din fericire", explica
 ei, "boala nu reprezinta un pericol pentru viata  pacientului, insa primele simptome sunt identice cu ale infarctului. Cauza sunt hormonii stresului, ce paralizeaza pentru un scurt interval de timp muschiul inimii."
 Din discutiile cu pacienta, reiese ca inainte de incident, ea se afla la capatul puterilor. Cu un an si jumatate in urma, sotul ei murise de cancer pulmonar, dupa 45 de ani de casnicie. Corina il ingrijise zi si noapte, fara sa se crute, iar dupa moartea lui, avusese luni intregi atacuri de
 panica. Pierderea tovarasului de viata o imbolnavise – ii zdrobise inima.
 
 Exista cateva expresii populare foarte plastice, care
 descriu o asemenea situatie. Se spune: "Am o piatra pe  inima" sau "Mi s-a oprit inima de frica" ori,  ca in cazul nostru: "Asta mi-a zdrobit inima".   Intre timp, medicii au aflat cat adevar ascund aceste  zicale.
  
Sufletul ucigas
 
 Durerile sufletesti pot omori inima
 Organul situat dedesubtul sternului a fost considerat multa  vreme un exemplu de mecanism robust: o pompa de marimea unui  pumn, care se contracta de aproximativ 100.000 de ori pe zi,  lasand sa treaca prin ea cam 7000 litri de sange – volumul unei cazi de baie, inmultit cu 46. O pompa ce functioneaza  in general fara necesitati de intretinere, timp de mai multe decenii, cu conditia ca tevile ei de alimentare sa nu se  infunde, datorita unor influente genetice sau unui mod de viata nesanatos - intelegand prin asta fumatul, alimentatia  bogata in grasimi animale, sedentarismul. Acum cativa ani,
 cand primii medici si psihologi si-au pus intrebarea daca nu
 cumva suferintele psihice "ataca inima" literalmente, ei au fost intampinati cu zambete  ingaduitoare. Insa de atunci si pana astazi,
 psihocardiologia, disciplina medicala specializata in efectele patologice produse de stresul psiho-social asupra inimii, a prins contur si a castigat teren. Au iesit de sub
 tipar manuale voluminoase. Iar in tot mai multe spitale din Occident, lucreaza mana in mana cardiologi, specialisti in  psihosomatica si psihologi.
 
Aceasta noua orientare medicala are la baza constatarea ca  durerile sufletului au suficienta putere pentru a provoca o paralizie a unor portiuni din miocard.Boala a fost numita "sindromul inimii zdrobite" si, din nefericire, ea duce adesea la declansarea unui infarct cu
 posibile urmari fatale. Iar lista sentimentelor nocive este lunga: furia, nervii nestapaniti, frica, tristetea si mania presupun riscuri de care nu suntem constienti, la fel ca si
 epuizarea, descurajarea si depresia.
 
 Unii sunt afectati indata dupa un eveniment traumatizant: dupa o catastrofa naturala cum ar fi un cutremur, dupa un atac terorist, dupa ce au primit vestea mortii unei persoane apropiate, dupa un accident. Altii, cum este Corina Popa,sufera de o perioada indelungata, pentru ca la un moment dat
 sa se prabuseasca, fara sa poata fi identificata o cauza imediata. Insa cel mai adesea se constata o suprapunere a ambelor variante. "Tipica este combinatia celor doua forme de solicitare - cronica si acuta", afirma  specialistii. "Deja cu luni de zile inainte de infarctul propriu-zis, pacientii se simt extrem de obositi,extenuati si lipsiti de energie. Ingrijorati de starea lor, multi se prezinta la medic. Daca apoi se adauga si o  enervare brusca, infarctul se produce instantaneu."
 
 Ce se petrece acolo, sub piele, muschi si coaste? Cum se
 ajunge de la stari de spirit la obturari ale vaselor de sange? Cum paralizeaza sufletul inima? Pana in prezent, cercetatorii n-au elucidat toate detaliile acestor procese primejdioase, insa esenta lor este mai presus de orice dubiu: cand tristetea, starile conflictuale, frustrarea sau melancolia dureaza saptamani si luni, ele nu mai inseamna pentru organism decat un singur lucru - stres si anume in varianta sa nesanatoasa, cronica: sindromul inimilor zdrobite. Efectul lui nu este totdeauna mortal.
 
 Unii dintre cei loviti isi revin. In schimb, altii au mai
 mult ghinion: la ei stresul forteaza indesirea batailor inimii si totodata deteriorarea vaselor. Acestea devin mai rigide si se ingusteaza, acoperindu-se cu depuneri ce pot impiedica circulatia normala a sangelui. Ori se fisureaza si formeaza cheaguri - un risc cu atat mai crescut, cu cat sangele pacientului respectiv tinde sa se coaguleze mai rapid. In punctul acesta, pericolul de infarct e major.
 
 Lipsa aprecierii
 
 In cazul lui Valentin Abrudan, factorul declansator al infarctului a fost o cearta cu seful. Barbatul lucra ca indrumator pentru persoanele cu handicap. "La serviciu ma aflam intr-o agitatie permanenta, nu-mi permiteam nici o clipa de odihna", povesteste el. "Treptele in
institutie le urcam si le coboram cate trei odata, aveam mereu sentimentul ca nu-mi fac munca indeajuns de repede." Apoi a aparut o colega noua, care a inceput sa-l sicaneze sistematic. In cele din urma, a sosit si ziua cand seful i-a spus in fata ca vrea sa scape de el – dupa mai mult de zece ani. Abrudan a facut infarctul la sase ore dupa acea discutie, seara in pat.. Abia implinise 40 de ani.
 Dusese intotdeauna o viata sanatoasa, era vegetarian si practica regulat joggingul, nu avea obiceiul sa fumeze si consuma foarte rar alcool. In acelasi timp insa, traia
 neincetat sub tensiune. Iar in final, fusese supus unui ultim soc. Statisticile medicale atesta fara putinta de
 tagada faptul ca relatiile dificile la locul de munca obosesc inima. Enervarile permanente la serviciu dubleaza riscul de infarct la persoane initial sanatoase.
 
 Al doilea punct sensibil in atmosfera zilnica de la lucru este lipsa de apreciere: oamenii dau ce au mai bun in ei in profesie si nu se simt recompensati pentru aceasta. Recompensarea insuficienta poate imbraca forme diferite: salariu modest, statut inferior, lipsa unor sanse de
 promovare, nesiguranta locului de munca, un sef coleric sau colegi agresivi. Printre exemplele tipice se numara, de
 pilda, medicii secundari, care presteaza o munca de raspundere, sunt prost platiti si nici n-au vreun cuvant de spus in cadrul ierarhiilor rigide din spitale.. Sau mamele active profesional, care se istovesc pe doua fronturi, fiind nemilos criticate pretutindeni. Sau cei cu vocatia daruirii, care isi cheltuiesc energia pentru altii, fara nici un fel de recunostinta.

 Dar si cine nu lucreaza poate trai in conditii de stres cronic. Sa fii somer si sa primesti zilnic cate un nou refuz la o cerere de angajare, sa porti un razboi conjugal ori sa-ti
 ingrijesti mama bolnava de Alzheimer - asemenea lucruri macina sufletul, la fel ca suprasolicitarea si subaprecierea de la serviciu. E o schema care se repeta la infinit: munca peste puteri, pentru a plati ratele la casa si datoriile. La un moment dat, cand randamentul scade, visul se spulbera,  statutul social e compromis, relatia cu partenerul se uzeaza din pricina problemelor. Apoi, pe neasteptate, catastrofa: infarct.
 
 Nu oricine munceste din greu sau are de depasit o serie de
 probleme personale se confrunta cu acelasi grad de risc. Vulnerabilitatea la stres depinde pe de-o parte de factorii genetici, iar pe de alta, de experienta acumulata si atitudinile dobandite. Ce exigenta avem fata de noi insine?
 In ce masura suntem obsedati de performanta? Ce importanta acordam situatiilor critice? Le putem gestiona? Pentru unii, o cearta cu nevasta ori toanele sefului reprezinta doar o solicitare nervoasa in plus, pe cand altii se distrug din cauza lor.
 
 Deschideti-va sufletul ! Emotiile negative pot fi fatale
 
 Este un fapt dovedit ca oamenii care suporta un stres emotional cronic percep altfel lumea inconjuratoare, iar acesta e inceputul unui cerc vicios: la ei pragul de "alarma" a coborat sub limita normala, creierul lor este mai atent si mai receptiv la stimulii exteriori. Au deseori reactii de spaima ori emotie, organismul lor se comporta in fata unor situatii banale, cotidiene, ca si cum ar fi unele de extrema urgenta. E vorba de oameni care n-au posibilitatea sa discute cu cineva despre emotiile lor negative. Ei nu se elibereaza de aceste sentimente, ci le retin si le refuleaza. Cu consecinte fatale pentru  sanatatea inimii.
  
   Foarte aproape de marginea prapastiei se afla persoanele caracterizate printr-o tristete patologica: depresivii au un risc de infarct de doua ori mai mare, comparativ cu semenii lor mai deschisi si exuberanti. Depresia constituie un stres permanent pentru organism. Un depresiv se gaseste continuu intr-o stare de tensiune distructiva, care modifica intregul metabolism. Din perspectiva unui posibil infarct, depresia nu este cu nimic mai prejos decat factorii fizici de risc cunoscuti, ca fumatul ori hipertensiunea arteriala. "Depresivii trebuie sa invete treptat ca pot avea din nou incredere in propriul lor corp", spun medicii. De pilda, prin psihoterapie, tehnici de relaxare sau programe echilibrate de sport.
 
 Revizuirea modului de gandire, schimbarea atitudinii, relaxarea - pentru aceasta, cei mai multi necesita ajutorul unui profesionist. Dar multe victime ale stresului merg pe aceasta cale numai dupa ce pompa sistemului lor circulator a cedat. Desi ar putea lua masuri cu mult inainte de colaps:
 cine nu-si poate depasi tristetea, cine se teme ca va deveni depresiv ar trebui neaparat sa aiba o discutie sincera cu medicul sau de familie, ori sa se adreseze unui psihiatru sau psiholog. Daca problema nu e inca presanta, destule se pot rezolva si cu pasi mici. Concret, aceasta inseamna:
 fragmentati-va programul de munca cu pauze, mergeti la fereastra, priviti afara si visati cu ochii deschisi. Cand va simtiti la stramtoare, calmati-va deliberat cu ajutorul respiratiei sau vizualizati imagini ce va inspira liniste, pentru a va distanta emotional de situatia care va streseaza.
 
 Pompa cu functionare non-stop
    Fara ca noi sa fim constienti de asta, inima noastra isi face datoria neintrerupt, zi si noapte. Invatam s-o pretuim abia cand se defecteaza.

 Marimea
     Inima este cat pumnul stapanului ei.
 
 Greutatea
          * La un adult: 300-350 grame.

 Pulsul in stare de repaos (batai pe minut)
 * Adult: 60-80 * Nou-nascut: 140* Maratonist: 35
  Numarul batailor de inima la un adult * In cursul unei zile: 100.000
;    * In 70 de ani de viata: circa 3 miliarde.

 Inceputul
   Din a patra saptamana de sarcina, inima embrionului incepe sa pulseze in abdomenul mamei.
 
 Capacitatea de transport * Pe zi: 7000 litri de sange (de 46 de ori volumul unei cazi de baie).
 
 * In 70 de ani de viata: 178 milioane litri de sange.

 Oprirea
 Inima inceteaza sa bata abia la trei pana la cinci minute dupa ce omul si-a dat ultima suflare. Daca inima se opreste prima, dureaza doar 30-60 secunde pana cand dispare si  respiratia. Infarctul   Din numarul total de infarcturi, aproape o treime conduc la  un deznodamant fatal. Majoritatea au loc in orele diminetii

Mituri despre alimentatie

Lista asta ar trebui pusa-n rama, la bucatarie, asa, ca sa o ai la indemina ori de cite ori ai dubii cind o prietena iti spune ultima moda in diete sau etichetele alimetelor te vrajesc cu efectele lor miraculoase. Doctorul Mihaela Bilic iti spune clar ce trebuie sa crezi si sa nu crezi din tot ce auzi despre hrana care-ti aduce sanatate si trup de invidiat.
ADEVARAT SAU FALS DESPRE PROTEINE
Carnea fiarta nu ingrasa?ADEVARAT. Prin fierbere, carnea devine usor de digerat, insa trebuie pusa la fiert in apa clocotita pentru ca porii sa se inchida imediat si toate substantele nutritive sa ramina in carne, nu in apa de fiert.
Oul fiert tare este indigest?ADEVARAT. Albumina din albus este o proteina ce se digera doar daca este fiarta, in schimb, galbenusul devine indigest daca este tare. Ideal, oul se maninca fiert moale sau cleios.
Carnea de pui este mai sanatoasa decit cea de porc?DEPINDE. Daca urmarim continutul in grasime trebuie evitata carnea de porc in cazul persoanelor cu colesterol si trigliceride crescute. In ceea ce priveste persoanele anemice este bine de stiut ca fierul exista doar in carnea rosie. In cazul puilor se pune si problema de citi hormoni a fost nevoie ca sa ajunga in timp record la greutatea unei gaini. Parerea mea: carnea rosie, categoric.
Mai bine peste decit carne de porc, vita sau pui?ADEVARAT. Pestele contine proteine ca si celelalte tipuri de carne, dar este bogat in grasimi nesaturate ( cele sanatoase) si minerale si este mult mai usor digerabil fata de acestea. Pestele si fructele de mare sint mai putin calorice si de aceea este obligatoriu sa mincam peste ( de preferinta proaspat ) de minim 3 ori/saptamina. Insa nimeni nu va fi certat daca in fiecare zi va consuma peste. Va mai amintiti sloganul „nici o masa fara peste”, ei bine nu era un slogan comunist.
In spanac gasim mai mult fier decit in carne?FALS. Chiar daca continutul de fier in spanac si alte legume cu frunze verzi este foarte crescut, acesta nu poate fi absorbit in intestinul uman. Principala sursa de fier a omului este carnea, cit mai rosie si mai cruda, alaturi de organe precum ficatul si splina, depozite de fier atit la om, cit si la animale. Fierul din carne se absoarbe si mai bine in prezenta vitaminei C, deci o friptura in singe alaturi de o salata verde e reteta perfecta impotriva anemiei.
Carnea nu contine fibre?ADEVARAT. Din metabolismul carnii nu rezulta nici un fel de reziduuri solide si, ca urmare, bolul alimentar trebuie completat cu legume proaspete si produse cereale, altfel exista riscul ca un regim bogat in carne sa fie urmat de constipatie.
Carnea e responsabila de guta?ADEVARAT. Toate alimentele bogate in purina (carne rosie, vinat, carne de animal tinar – vitel, miel, dar si ciocolata, au ca rezultat depunerea acidului uric la nivelul articulatiilor mici si aparitia atacului de guta.
Regimul proteic duce la slabire rapida?ADEVARAT. Se pot pierde in 2 saptamini 5-7 kg prin consumul exclusiv de proteine, pentru ca excesul de proteina se transforma foarte greu in grasime. Exista insa riscul de pierdere a masei musculare deoarece organismul este obligat sa-si arda proteinele constitutionale pentru a obtine putina glucoza, ca sursa de energie si pentru buna functionare a sistemului nervos.Cei care vor „muschi” trebuie sa manince carne?ADEVARAT. In conditiile unui efort fizic intens sau daca este urmarita cresterea masei musculare prin sport este indicat sa fie consumate in principal proteine de calitate superioara (carne, lapte, oua) ca materie prima pentru sinteza de aminoacizi. Aportul proteic trebuie sa fie cu 30% mai mare. Similar, la femeile gravide sau care alapteaza este nevoie de o crestere a ratei proteice cu 20-30% pentru a asigura dezvoltarea adecvata a embrionului si a fatului.
Regimul vegetarian este mai sanatos?FALS. Legumele si cerealele nu contin toti aminoacizii esentiali, prin urmare, unele proteine ce au la baza acesti aminoacizi nu pot fi sintetizate. Regimul vegetarian duce si la o carenta de vitamine, mai ales cele din grupul B si vitaminele liposolubile A, D care se gasesc doar in produsele animale, ca sa nu mai vorbim de fier si zinc. Este recomandat, ca solutie de mijloc, regimul lacto-vegetarian pentru a putea asigura organismului toate principiile alimentare de baza.
ADEVARAT SAU FALS DESPRE GLUCIDE 
Este adevarat ca piinea ingrasa?FALS. Nu piinea ingrasa, ci produsele care sint asociate cu ea. O felie de piine are 80 calorii, iar 1 felie de cascaval are 180 calorii. Bineinteles ca 1 piine intreaga ingrasa, dar 1-2 felii la masa sint obligatorii.
Piinea prajita e mai putin calorica?FALS. O felie de piine prajita are exact acelasi numar de calorii ca una proaspata deoarece prin prajire se pierde numai apa, deci este mai usoara ca greutate.
Piinea proaspata „umfla” burta?ADEVARAT. In procesul tehnologic de pregatire al piinii, se foloseste drojdia de bere a carei perioada completa de fermentatie este de 12 ore. De aceea este recomandat sa fie consumata piine „veche” de 1 zi.
Grahamul sau piinea cu tarite nu ingrasa?FALS. Piinea neagra sau intermediara contine mai multe tarite (fibre) care ajuta digestia, insa continutul caloric este usor inferior piinii albe (230 calorii/100g fata de 280 calorii/100 g). Piinea neagra (1 felie = 35g) este mai grea decit piinea alba (1 felie = 25 g) si in final se ajunge la echilibru, adica 1 felie piine alba 25 g = 1 felie, piine neagra 35g = 80 calorii.
Nu trebuie sa asociem carnea cu piinea sau cartofii?FALS. Alimentatia corecta si sanatoasa prevede ca fiecare masa sa contina toate principiile alimentare, deci este normal ca proteinele din carne sa fie asociate cu glucidele lente din garnitura pentru a se absorbi adecvat. Disocierea dintre  proteine si carbohidrati se face pe perioade scurte, de maxim 2 saptamini si are ca scop slabirea rapida (dar incorecta) dictata de probleme stricte de sanatate.
Mierea este naturala, deci nu ingrasa?FALS. Mierea este naturala si sanatoasa, dar contine fructoza si acelasi numar de calorii ca si zaharul (4 calorii / gram). Deoarece zaharul este cristalizat si ocupa volum mai mare se ajunge la ecuatia paradoxala : 1 lingurita zahar = 13 calorii, 1 lingurita miere = 22 calorii.  Mierea mai are si proprietatea de a stimula pofta de mincare, prin urmare este recomandata copiilor si persoanelor subnutrite sau care si-au pierdut apetitul. In cazul in care vreti sa folositi miere la indulcit, un virf de lingurita este suficient, pentru ca puterea de indulcire este de 4 ori mai mare decit a zaharului.
Zaharul brun este mai sanatos decit cel alb?ADEVARAT. Zaharul brun este extras din trestia de zahar si este mai putin prelucrat si rafinat decit zaharul clasic obtinut din sfecla de zahar. Ca numar de calorii insa este identic.
Zaharina este cancerigena?FALS. Nu a fost demonstrata stiintific aceasta teorie, insa principalul dezavantaj al zaharinei este acela de a schimba gustul preparatelor la temperatura inalta. Aparitia indulcitorilor sintetici pe baza de aspartam a rezolvat aceasta problema, acestia fiind stabili termic. Fructoza lichida este un alt indulcitor natural ce poate substitui cu succes zaharul.
Ciocolata pentru diabetici nu ingrasa?FALS. In diabet, pacientii prezinta un deficit de insulina si deci nu au voie sa consume zahar. Dulciurile pentru diabetici sint facute cu fructoza pentru ca ea este mai noninsulinogena (nu determina descarcare in singe de insulina). Prin urmare, obiectivul acestor produse este de a nu contine zahar rapid si nu calorii mai putine. Ciocolata pentru diabetici poate avea uneori mai multe calorii decit cea normala.
Laptele cald baut seara te ajuta sa adormi?ADEVARAT. Senzatia de foame si glicemia scazuta din singe au ca efect o stare de anxietate, irascibilitate, nervozitate, slabiciune musculara. Glucidele lente din lapte reusesc sa rezolve aceasta situatie, cu un aport caloric minim (100 calorii/cana), iar starea de bine ce urmeaza ne permite sa adormim.
O dieta fara dulciuri duce la depresie?ADEVARAT. Serotonina este o substanta care se secreta la nivelul creierului si da „starea de bine”. Mesele bogate in carbohidrati cresc nivelul serotoninei, dar acelasi efect il putem avea si cu 1 portie de orez sau paste, nu este obligatorie felia de tort pentru a fi binedispusi. Si cealalta extrema este valabila, dietele proteice pe linga faptul ca duc la depresie, pofta de dulciuri creste extrem de mult si exista pericolul ca intr-un moment de slabiciune sa inghitim 2 ciocolate intregi.
ADEVARAT SAU FALS DESPRE LIPIDIE
Exista colesterol „bun“ si colesterol „rau“?ADEVARAT. In sange exista LDL-colesterol asociat cu riscul crescut de boli cardiovasculare si se reflecta de obicei in valoarea colesterolemiei. Este un colesterol „rau“ a carui valoare nu trebuie sa depaseasca 200 mg/ml si care reflecta de obicei cantitatea de trigliceride (grasimi) pe care le mincam. Fractiunea „buna“ a colesterolului este HDL- colesterol cu rol de protectie cardiovasculara si cu valoare ideala de peste 50 mg/ml in singe.
Oul trebuie evitat pentru ca este bogat in colesterol?FALS. Oul este un aliment complet ce contine proteine de inalta calitate (proteine etalon), numeroase vitamine (A, D, E, B) si fier alaturi de principala lui calitate - este colecistokinetic, adica duce la contractia vezicii biliare cu ..eliberarea de saruri biliare esentiale in digestie. Colesterolul din ou nu duce la cresterea colesterolului din singe, deci nu exista contraindicatie absoluta de a consuma oua in dislipidemii.
Anumite uleiuri nu au colesterol?ADEVARAT. Colesterolul exista doar in produsele animale, ca urmare, nici unul din uleiurile vegetale nu contine colesterol. Sloganul “fara colesterol“ afisat de anumite etichete este pur publicitar, uleiurile nu contin colesterol, dar cantitatea de calorii este la fel de mare cu a grasimilor animale (unt, slanina).
Uleiul de masline este mai sanatos?ADEVARAT. Uleiul de masline contine acizi grasi nesaturati cu rol protector pentru inima, in timp ce uleiul de floarea soarelui este bogat in vitamina E. O alta mare calitate a uleiului de masline este stabilitatea termica, adica posibilitatea de a fi incalzit la temperaturi foarte mari fara a-si modifica structura. Este corect prin urmare ca prajelile sa fie facute in ulei de masline, uleiul de floarea soarelui se descompune in produsi toxici – acetilcolina.
Margarina este mai sanatoasa decit untul?FALS. Margarina este un produs inferior (si, evident, mai ieftin) obtinut prin solidificarea fortata a uleiurilor vegetale care sint transformate din starea lor naturala lichida in stare solida cu ajutorul hidrogenizarii. In jurul acestui proces pot aparea accidente din care rezulta acizi grasi in forma „trans“ care sint cancerigeni. Este de preferat sa consumam un unt de calitate superioara, bogat in vitamina A, D si E in cantitate mai mica decit sa apelam la margarina. Si nu uitati: caloriile sint aceleasi!
Uleiul de peste este sanatos?ADEVARAT. Grasimea din peste este o grasime speciala ce contine acizi grasi nesaturati cu rol protector cardiovascular. Din pacate, la noi in tara nu se consuma suficient peste si de aceea este recomandat ca pestele si fructele de mare sa existe de cel putin 3-4 ori in meniul nostru saptaminal. De preferat pestele proaspat (nu conservele) si salbatic (nu de crescatorie), iar uleiul de peste trebuie folosit in cazuri de stricta necesitate, altfel poate duce la supraponderabilitate sau obezitate la adulti.
Alunele si nucile hranesc creierul?ADEVARAT. 10 nuci sau alune consumate zilnic hranesc celula nervoasa si ne ajuta sa fim „mai destepti“
Exista alimente care cresc colesterolul?FOARTE ADEVARAT. Acestea sunt zaharul rafinat, deci toate dulciurile, grasimile animale (slanina, unt, smintina), margarina, CAFEAUA si FUMATUL. Produsele care scad colesterolul sint: fructele, legumele, cerealele, soia, grasimea din peste, laptele si produsele lactate degresate, uleiul de porumb, masline, CEAPA, USTUROIUL SI ARDEIUL IUTE.
Branza nu ingrasa?FALS. Brinza este cel mai mare pericol pentru silueta, ea contine pina la 80% grasime. O felie de cascaval este echivalenta cu 3 felii de paine, asa ca nu va amagiti mancand telemea cu rosii, nu o sa slabiti prea tare.

Autor: Dr.Mihaela Bilic

Metoda de abordare a fetelor pe strada ep 1

 - Introdu-ti numarul in telefonul meu!
Pe cat de simpla, pe atat de geniala ideea tinerilor din clipul urmator! Concluzia : Barbati din toate tarile fiti uniti! Inarmativa cu o pareche de ochelari cat mai fumurii si mult tupeu  .......restul "Floare la ureche!" Glumesc fireste...Ideea care nu este mentionata in clip este urmatoarea: Ca sa ai sanse de reusita, trebuie ca pe mascul sa-l ajute si fizicul...Toate exemplarele feminine contactate, au stabilit initial contact vizual cu acei tineri adolescenti!

Tonuri pentru vindecarea corpului

Ce sunt tonurile pentru vindecarea corpului?
Tonurile de vindecarea corpului sunt un set de frecvențe de sunet benefice create de fondatorul SolfeggioTones.com, Brad Johnson. Acestea sunt foarte asemănătoare în format cu frecvențele solfegio. Tonurile de vindecare ale corpului sunt modelate după efectele de cercetare științifică și efectele pozitive ale frecvențelor Rife. Tonurile de vindecare ale corpului conțin muzică ambientală meditativă, cu frecvența de vindecare adecvată încorporate în track.
Mai multe informații pot fi găsite prin cercetarea beneficiilor tehnologiei Rife, dupa cum a fost folosită pentru o mare perioadă de timp.
Scurt istoric cu privire la Frecvențele Rife ( de pe altered-states.net )
Aparatul Rife este un instrument de cercetare. Acesta este utilizat de către experimentatori – practicieni cât și de utilizatori privați, – pentru a ajuta la efectuarea de modificări chimice în organism. Mulți l-au utilizat pentru a consolida sistemul imunitar. De asemenea şi-a dovedit eficacitatea în tratarea multor afectiuni de sănătate.
La sfârșitul anilor 1920 și începutul anilor 1930 Dr. Royal Raymond Rife – folosind un generator de frecvență – a aplicat frecvența la viruşi şi bacterii vii și a descoperit că le-ar putea elimina. Datorită atentei sale documentari asupra acestui lucru, acum avem mai multe afecţiuni în care putem experimenta cu încredere utilizând aplicația de frecvență.
Următoarele grupe de frecvență se încadrează, în general, în categoria de “bio-energie sau bio-rezonanță de Nutritie / Echilibrare”, mai degrabă decât abordarea “Rifeing” “expulzarea agenților patogeni”. Aceste frecvențe experimentale sunt oferite pentru “echilibrare”, “normalizare” sau “stimulare” a funcțiilor sistemului corpului.
Acest lucru se potriveşte cu vizualizarea și înțelegerea corpului ca un sistem energetic, mai degrabă decât ca o “mașină” biochimică. Energia de rezonanță este apoi teoretic primită de către organism ca “Informație energetică”.
Înainte de utilizarea tonurilor
Este important să se țină cont de faptul că unele dintre aceste tonuri pot fi foarte intense. Vă rugăm, folosiţi aceste tonuri după buna dispoziţie a fiecăruia. Similar cu tonurile Solfeggio, dacă simțiți că vă confruntati cu simptome datorate acestor tonuri, acordaţi-vă timpul necesar pentru a permite frecvenţei de curățare să-şi facă treaba, pe măsură ce corpul dvs. încearcă să epureze reziduurile energetice care pot provoca astfel de rezultate, cum ar fi: dureri de cap, rigiditatea gâtului, durere în gât, indigestie, creșterea tensiunii arteriale, creșterea frecvenței cardiace și altele. Ceea ce experimentaţi nu este diferit de trecerea printr-o detoxifiere alimentară. Aceste simptome pur și simplu se referă la detoxifierea energetică, unde le puteti experimenta în timp ce treceti prin acest proces. Dacă aveți aceste simptome, în orice mod, ceea ce poate fi de mare ajutor este sa beţi o cantitate mare de apă proaspătă în fiecare zi: cel puțin 4-6 pahare. Poziţionaţi-vă în natură și permiteţi plantelor / copacilor / mediului să vă vindece și să vă reechilibreze. Aceste tonuri nu sunt periculoase în nici un fel, doar intense, deci vă rugăm să nu intrați în panică dacă aveți aceste simptome. Ele sunt comune, temporare şi vor trece.
Dacă simțiți că sunteti copleșiți de intensitatea track-ului audio, nu vă simţiţi obligaţi să vă forţaţi să-l ascultaţi în întregime. Opriți piesa pe care o ascultaţi, hidrataţi-vă, echilibraţi-vă și luati o pauză. Pe măsură ce corpul dvs. lucrează pentru eliminarea resturilor energetice corespunzătoare unei anumite frecvențe, va deveni mai ușor să ascultati aceste frecvențe și să primiţi din plin beneficiile oferite.
De asemenea, rețineți că aceste tonuri sunt doar un instrument care ajută la întinerirea dvs.. Ele nu sunt în niciun fel un substitut pentru medicul dumneavoastră, ci doar un plus pentru a ajuta sănătatii dumneavoastră la nivel fizic, mental, emoţional şi spiritual.
Împărţirea Tonurilor de vindecare a corpului
Distribuirea / împărţirea tonurilor de vindecare ale corpului sunt binevenite. Aceste tonuri sunt gratuite și nu trebuie să fie taxate pentru nicio sumă de bani. Sunteți bineveniți să descarcati tonurile pe CD sau să le utilizati, oricum credeti dvs. de cuviință. Noi nu oferim distribuție pe CD pentru aceste tonuri.
Descărcarea Tonurilor de vindecare a corpului
Tonurile de vindecare a corpului se constituie în prezent din 13 frecvențe diferite. Mai jos puteți găsi informații suplimentare despre beneficii pentru fiecare ton, precum și link-ul de descărcare a acestora. Puteți descărca, de asemenea, fișierul ZIP arhivă completă care conţine toate cele 12 de tonuri de vindecare ale corpului. Mai multe actualizări ale tonurilor de vindecarea corpului vor aparea de acum incolo. Verificați din nou de mai multe ori pentru a vedea noi completări la lista noastră actuală. ( Ultimul update 17.10.2012 )
MP3-urile sunt configurate în 32o kbps bitrate (high-quality). Faceți clic dreapta pe link-ul “Descarcă” şi Save Link / Target pentru a salva mp3 în computer.
  • Descarcă 337 Hz – Acest ton ajută la stimularea normalizarii circulației sângelui.
  • Descarcă 537 Hz - Acest ton ajută la normalizarea funcției sistemului endocrin. Sistemul endocrin este o colecție de glande, care produce hormoni pentru a regla creşterea organismului, metabolismul, funcției sexuale și dezvoltarea.
  • Descarcă 625 Hz - Acest ton ajută la stimularea functiei rinichilor.
  • Descarcă 635 hz - Acest ton ajută la stimularea funcției glandei pituitară. Glanda pituitară este o glandă ca un bob de mazăre situată la baza creierului, și înconjurata de os. Hipotalamusul, un alt organ endocrin al creierului, controlează funcția glandei pituitare prin furnizarea de “comenzi hormonale”. La rândul său, glanda pituitară regleaza hormonii care controlează mai multe funcții ale diverselor organe din corp. Partea posterioară a glandei pituitare acționează ca un fel de zonă de depozitare pentru hipotalamus prin care trec hormonii care controleaza funcția mușchilor și rinichilor. Glanda pituitară anterioară produce hormoni proprii care contribuie la reglementarea mai multor funcții endocrine.
  • Descarcă 645 hz - Acest ton ajută la creșterea producției HGH (pituitară).
  • Descarcă 654 hz - Acest ton ajută la stimularea funcţiei pancreasului.
  • Descarcă 662 hz - Acest ton ajută la stimularea glandei pineale. Când este activată, glanda pineala devine linie de comunicare cu planuri mai elevate. Chakra coroanei ajunge în jos până când vortexul său atinge glanda pineală. Prana, sau energie pură, este primită prin acest centru de energie în cap. Prin practică, nivelul de vibrații al corpului astral este ridicat, permițându-i să se despartă de cel fizic.
  • Descarcă 696 hz  – Acest ton ajută la stimularea funcţiei inimii.
  • Descarcă 751 hz – Acest ton ajută la stimularea funcţiei ficatului.
  • Descarcă 763 hz - Acest ton ajută la stimularea funcției tiroidei dvs.. O glandă tiroidă care funcționează corect este extrem de importantă pentru metabolism, atunci când aceasta nu funcționează corect multe dintre funcțiile corpului pot suferi.
  • Descarcă 764 hz - Acest ton ajută la normalizarea funcţiei sistemului nervos.
  • Descarcă 835 hz - Acest ton ajută la normalizarea funcţiei sistemului imunitar.
  • Descarcă 1335 hz - Acest ton ajută la stimularea funcţiei glandei suprarenale. Scopul principal al glandelor suprarenale este de a permite organismului dumneavoastră să facă faţă stresului provenit din orice sursă posibilă, variind de la leziuni și boli, la probleme de muncă și in relații. Ele determină în mare măsură energia cu care corpul dvs. răspunde la fiecare schimbare din mediul intern și extern.
  • Descarcă 1565 hz - Acest ton ajută la echilibrarea bunăstării dvs. spirituale.
  • Descarcă Multiton - Acest ton ajută la vindecarea acneei. Aceasta piesă este compusă din mai multe frecvențe: 0.05, 0.37, 0.83, 2.50, 73.30, 3, 383.75, 389.00, 387, 393.00 Hz. Toate frecvențele sunt redate simultan însoțite de ambianță de fundal. (Acest track nu este inclus în fișierul ZIP)
  • Descarcă Multiton - Acest ton ajută pentru a calma durerile de spate. Această piesă este compusă din mai multe frecvențe: 0.14, 0.40, 7.50, 96.50, 55, 376.29, 425.09, 571, 833, 932 Hz. Toate frecvențele sunt redate simultan însoțite de ambianță de fundal. (Acest track nu este inclus în fișierul ZIP)
  • Descarcă Toate tonurile - Acesta este un fișier ZIP care conține toate cele 13 de tonuri de vindecare ale corpului.