Muntii Latoritei

Desfăşurată între văile Lotrului şi Latoriţei, culmea principală a munţilor Latoriţei se ridică în zona centrală pînă la altitudinea de 2053 metri, în vîrful Fratoşteanu: începînd din sectorul vestic, din ramura de legătură cu munţii Parîng, culmea principală înşiruie o succesiune de vîrfuri ce depăşesc 2000 metri altitudine, scăzînd treptat în înălţime, spre est, şi răsfirîndu-se în trei culmi paralele: culmea Mâniteasa, culmea Şteviei şi culmea Repezii; pe ultimul sector, spre Gura Latoriţei (la confluenţa cu Lotrul), culmea scade pînă la aproape 1100 de metri; limita nordică a masivului este marcată de firul Lotrului, peste care se învecinează cu munţii Lotrului, iar la sud de apa Latoriţei ce îl desparte de grupele montane Parîng şi Căpăţînii: la vest şi la est tot apa Lotrului marchează limitele, putînd spune că Lotrul înconjoară pe trei laturi grupa montană a Latoriţei. Între aceste limite munţii Latoriţei ocupă un areal restrîns, literatura geografico-turistică înglobînd această zonă în munţii Lotrului. În sectorul vestic cununa de vîrfuri ce se desprinde din creasta principală a Parîngului închide ca într-un căuş, izvoarele Latoriţei, concentrînd principalele elemente alpine, sălbatice şi pline de pitoresc: sfinxul Latoriţei, Iezerul Muntinului, iezerele Latoriţei, cheile Muntinului şi Galbenului.
Principalele puncte de plecare sînt cabanele de la Obîrşia Lotrului, staţiunea Vidra, staţiunea turistică Voineasa. Casa Petrimanu, elemente turistice comune cu munţii Lotrului, munţii Parîng sau munţii Căpăţînii.
Traseele turistice marcate fac legătura, peste culmea principală, cu zonele montane înconjurătoare — munţii Parîng şi Căpăţînii în sectorul sudic  şi munţii Lotrului.
Traseul crestei principale — adevărată artera pastorală ce străbate întregul masiv — porneşte, din vest, din culmea de legătură cu vf. Ştefanu — vf. Iezer (la obîrşia Latoriţei) şi orientîndu-se spre est, trece pe sub vîrful Bora (2055 m) — şaua „La Izvorul Purului" — muntele Zănoguţa — şaua Pietrele — vîrful Pietrele (1881 m) _ vîrful Mogoşul (1959 m) — sub vîrful Fratoşteanu (2053 m) — şaua Plaiului — vîrful Şteviuţa (1624 m) — vîrful Ştevia — vîrful Pietrele Albe — vîrful Bolţul — Chica Lupului (1112 m) şi coboară la Gura Latoriţei, la confluenţa cu Lotrul. Din acest traseu magistral se desprind a serie de poteci marcate sau nemarcate, ce coboară spre văile înconjurătoare.
a)    Din şaua Pietrele (marcaj cruce roşie) ce face legătura între DN 7 A (staţiunea turistică Vidra) şi lacul Petrimanu.
b)   De la izvoarele Latoriţei, din şaua Ştefanu (marcaj punct albastru) pe culmea Mierului pînă în DN 7A. în apropierea cabanei Obîrşia Lotrului.
c)  De la cabana Petrimanu, prin curmătura Olteţului, spre valea Olteţului (marcaj bandă albastră)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Densitatea celor mai uzuale materiale

Injuraturi in limba engleza(tutorial II)